În Japonia, la opt luni de la înregistrarea primelor cazuri de coronavirus, nu au fost încă impuse reguli drastice cum ar fi închiderea anumitor locuri, amenzi sau carantină, iar viața se apropie foarte mult de normal.

Școlile, restaurantele și barurile sunt deschise, trenurile sunt pline, iar guvernul implementează campanii naționale pentru a încuraja populația să călătorească în țară sau să mănânce în oraș, ca strategii de recuperare a economiei. Este, potrivit autorităților din Japonia, rezultatul unei ”abordări unice” a pandemiei care i-a ajutat să mențină virusul la distanță și să reducă impactul economic. În Japonia s-au înregistrat doar 86.027 cazuri și 1602 decese.

"În Japonia folosim o abordare diferită de cea care a fost utilizată în majoritatea lumii", spune, pentru BBC Mundo, dr. Hitoshi Oshitani, profesor de virologie la Școala de Medicină a Universității Tohoku. Strategia a fost următoarea: să învețe să trăiască cu virusul. Potrivit lui Oshitani, pentru aceasta, ”am încercat să reducem transmisia cât mai mult posibil, menținând în același timp activitățile sociale și economice”.

Potrivit lui Oshitani, unul dintre elementele care au condus Japonia și alte țări asiatice să fie mai bine pregătite pentru a face față coronavirusului este că, de-a lungul istoriei, s-au confruntat și cu alte epidemii și, în mod contradictoriu, că sunt foarte aproape de China. Din acest motiv, autoritățile s-au mișcat foarte repede.

În Japonia, oamenii nu au fost obligați să stea în case, nefiind nicio bază legală, iar țara, deși este una dintre cele mai dezvoltate din Asia, nu avea capacitatea de a produce și de a efectua teste de masă, așa cum făcea Coreea de Sud. În acel moment, specialiștii și-au dat seama că au nevoie de o abordare diferită. Cerințele făceau parte din bunul simț: purtați o mască, mențineți distanța fizică, spălați-vă mâinile, nu țipați, nu vorbiți tare, nu vă sărutați și nici nu dați mâna. În plus, s-a ținut cont că virusul poate fi transmis de asimptomatici.

 

Experții din Japonia au ajuns, de asemenea, la o altă concluzie pe care unele țări încă nu o acceptă: coronavirusul poate fi transmis prin aer. ”Dovezile  timpurii ne-au făcut să înțelegem că coronavirusul nu se transmite numai prin tuse, strănut și contact, ci și în microparticule care plutesc și circulă în aer”, spune dr. Hitoshi Oshitani.

Așa a apărut strategia cunoscută sub numele de „san mitsu”, o recomandare de sănătate publică care a devenit regula de aur pentru a trăi cu virusul:

 

evitați locurile cu ventilație slabă

evitați locurile în care există mulțimi

evitați locurile închise în care oamenii vorbesc tare.

Ca parte a acestui principiu, evenimentele sportive, de exemplu, sunt permise, dar oamenii nu pot striga. În multe baruri și restaurante, clienții sunt rugați să vorbească în liniște sau să asculte muzică în loc să vorbească.

Potrivit lui Oshitani, diverse aspecte culturale ale japonezilor au contribuit, de asemenea, la răspunsul local de a învăța să trăiască o viață ”normală” în timpul pandemiei.

"Se știe că japonezii sunt mai înclinați să mențină distanța fizică decât se face în ​​Occident și un alt element care a avut un impact mare este presiunea socială, nimănui din Japonia nu-i place să fie ales ca fiind responsabil pentru transmiterea virusului", a mai zis specialistul citat de BBC MUNDO.

 

Latura întunecată a cazului din Japonia

 

Cu toate acestea, strategia a fost nepopulară: sondajele de opinie arată o nemulțumire generală a populației față de guvernul central, despre care se spune că a dat un răspuns lent și confuz.

Nivelul scăzut al testelor pentru detectarea virusului la început și obstacolele care încă există pentru accesul la acestea au determinat, de asemenea, numeroși jurnaliști și experți locali să spună că a fost un impediment pentru a urmări în mod eficient boala, mai notează sursa citată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News