Un nou studiu efectuat pe mai mulți meteoriți bogați în carbon sugerează o origine extraterestră a vieții de pe Pământ.

Folosind tehnici noi, extrem de sensibile de analiză pentru acești meteoriți, o echipă condusă de oameni de știință de la Universitatea Hokkaido din Japonia a detectat compuși organici care formează însăși coloana vertebrală a moleculelor de acid nucleic comune tuturor formelor de viață - ADN și ARN.

Cercetătorii au analizat trei meteoriți bogați în carbon: meteoritul Murchison care a aterizat în Australia în 1969, meteoritul Murray care a aterizat în Kentucky în 1950 și meteoritul Tagish Lake, care a căzut pe Pământ în 2000, în Columbia Britanică.

Chiar dacă meteoriții au impactat planeta noastră destul de recent, sunt roci spațiale vechi, probabil încă din stadiile incipiente ale Sistemului Solar sau chiar mai înainte.

Meteoriții bogați în carbon sunt o comoară de compuși organici. Când vine vorba de apariția moleculelor de ADN și ARN pe Pământ, compușii de care suntem interesați în mod special sunt nucleobazele – biții care se stivuiesc împreună, formând informații genetice.

Există două clase principale de nucleobaze: pirimidine și purine. Datorită sensibilității incredibile a tehnicilor lor de analiză, autorii noului studiu au detectat mai multe pirimidine în probele din acești meteoriți.

„Am detectat o mare varietate de nucleobaze de pirimidină și izomerii lor structurali din ambele extracte Murchison, dintre care majoritatea nu au fost detectate anterior în meteoriți”, spun cercetătorii.

Experimentele care simulaseră conținutul materialelor spațiale au sugerat prezența diferitelor nucleobaze „acolo”, „sugerând că aceste clase de compuși organici sunt prezente omniprezent în mediile extraterestre atât în ​​interiorul, cât și în exteriorul Sistemului Solar”, scrie echipa.

Viața ar fi venit pe Pământ dintr-o zonă extraterestră

De ce sunt acești compuși atât de importanți? Catenele de ADN și ARN au o „coloană vertebrală” structurală care este alcătuită dintr-un lanț de zahăr-fosfat. Nucleobazele se atașează de aceste zaharuri.

Nucleobazele de purină și pirimidină se leagă întotdeauna împreună în ADN datorită structurii lor și tipurilor de legături de hidrogen pe care le pot forma. Aceasta înseamnă că raportul dintre nucleobazele purinice și pirimidină este întotdeauna constant în cadrul moleculei de ADN.

Aceste nucleobaze ar fi apărut prin reacții fotochimice între diferitele materiale care existau în spațiu chiar înainte de formarea Sistemului Solar.

Autorii sugerează că, în timpul perioadei târzii de bombardare a Pământului, cu aproximativ 4 până la 3,8 miliarde de ani în urmă, o gamă diversă a acestor fragmente ar fi putut ajunge pe planeta noastră prin impactul meteoriților.

„Prin urmare, se consideră că afluxul de astfel de substanțe organice a jucat un rol important în evoluția chimică a stadiului primordial al Pământului”, scriu oamenii de știință.

Urmează să se obțină mai multe informații despre această idee, deoarece misiunile eșantion pe asteroizii Ryugu și Bennu ne oferă mai mult material extraterestru de studiat.

Probele necontaminate vor permite cercetătorilor să stabilească în continuare dacă aceste molecule ar fi putut fi aduse aici de meteoriți, scrie Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News