IICCMER: Osemintele a trei partizani împușcați de Securitate, descoperite de cercetători
Data publicării:
Autor: Tudor Curtifan
WhatsApp
Osemintele celor trei partizani ucişi prin împuşcare de Securitate în 8 martie 1949 sub Piatra Craivii, la Cricău, au fost descoperite, marţi, în cadrul unei acţiuni de investigaţii arheologice organizate de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). 

Coordonatorul acţiunii, arheolog Gheorghe Petrov, a declarat că rămăşiţele au fost descoperite, într-o groapă comună, la o adâncime mai mică de o jumătate de metru. 'Este cea mai superficială înhumare pe care am întâlnit-o până în prezent în cadrul unor astfel de acţiuni' , a afirmat Gheorghe Petrov, potrivit Agerpres. 

Investigaţiile s-au desfăşurat în prezenţa unui procuror militar de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz. Urmează ca miercuri osemintele să fie ridicate de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba, nu înainte însă ca un preot să oficieze la faţa locului şi o slujbă religioasă. 

Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu au fost surprinşi de trupele Securităţii în 8 martie 1949 într-o locuinţă sezonieră, într-o poiană situată sub Piatra Craivii, în locul Bogoloaia, unde se retrăseseră după ce cu câteva zile înainte a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea îşi avea baza. A avut loc o confruntare armată, în urma căreia trei partizani au fost omorâţi şi doi luaţi prizonieri, menţionează un comunicat al IICMER. 

După confruntare, cadavrele celor trei au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în 13 martie, Securitatea a adus cu forţa mai mulţi locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, iar un ofiţer a ţinut o cuvântare, arătând celor prezenţi că toţi cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârşească la fel ca şi cei morţi. 

Uciși cu sânge rece de către comuniști

Cadavrele au fost înhumate la începutul săptămânii următoare de către un localnic, într-o groapă comună, care a fost săpată pe marginea unui pârău aflat într-o zonă împădurită, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Pârăul Popii. Groapa se află nu departe de locul unde cei trei au fost ucişi, nefiind niciodată marcată la suprafaţa solului. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului la faţa locului, fiind verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj de teren. 

Liderul grupării, Ştefan Popa, fiul de preot ortodox, a fost ofiţer în Armata Regală şi veteran de război. După terminarea războiului s-a înscris la Facultatea de Drept, din Cluj, unde şi-a manifestat sub diferite forme opoziţia faţă de regimul politic instaurat în ţară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, a fost dat în urmărire pe ţară. Pentru a scăpa de arestare, el s-a refugiat în Munţii Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, unde a pus bazele unui grup de rezistenţă armată anticomunistă, creându-şi reţele de susţinere în mai multe localităţi din zonă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică, informează IICCMER.

Cea de-a doua victimă este Nicolae Moldovan, care, în timpul studiilor în Drept, la Cluj, s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu, alăturându-se lui Ştefan Popa. Cornel Pascu, fost învăţător, a aderat la Organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul Nicolae Dabija. 

Ceilalţi doi partizani care au fost luaţi prizonieri atunci au fost Ioan Scridon, care în septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împuşcare, sentinţă executată o lună mai târziu, şi Alexandru Maxim, condamnat la muncă silnică pe viaţă şi confiscarea averii. În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat undeva în judeţul Bistriţa-Năsăud şi ucis. Nu se cunoaşte locul unde a fost înhumat. 

Cercetările de la Cricău au fost efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare (Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi ştiinţele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza. 

[citeste si]

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel