Obsesia modernă pentru curăţenie lipseşte organismul de microbii buni, care întăresc imunitatea. Astfel, suntem mai sensibili la alergii şi boli autoimune. Măsurile de igienă au salvat milioane de vieţi de-a lungul timpului, au eradicat dizenteria şi holera, însă, duse în extrem, au lăsat oamenii descoperiţi în faţa altor boli.

Reducerea expunerii la bacterii, virusuri şi paraziţi ne slăbeşte capacitatea naturală de apărare a organismului, spun medicii. Astfel, devine mai vulnerabil în faţa alergiilor severe, afecţiunilor gastrointestinale, afecţiunilor autoimune precum diabetul şi chiar bolilor de inimă, arată cele mai recente studii.

Sistemul imunitar se formează în copilărie şi funcţionează asemenea unei memorii proprii: atunci când vine în contact cu un microb, creează anticorpi şi un anumit tip de răspuns pe care îl ţine minte. Dacă nu e pus la încercare în copilărie, la maturitate va fi incapabil să lupte.

Lumea înconjurătoare găzduieşte microbi. Organismul se confruntă cu ei şi îşi constituie un fond natural de apărare, care îi conferă rezistenţă la întâlnirile ulterioare cu agenţii patogeni.

Cu mult înainte de apariţia antibioticelor şi a igienei exagerate, sistemul nostru imunitar era obişnuit cu bacteriile. Odată cu obsesia pentru igienă, întâlnită mai ales în ţările dezvoltate, l-am hipersensibilizat. Deşi nu ne putem debarasa nicicum de microbi şi bacterii, unii dintre noi ne încăpăţânăm prea mult să scăpăm de ele: fierbem hainele, apa, ne spălăm cu săpunuri antibacteriene de multe ori pe zi. Dar e bine să ştim că în lipsa unui sistem imunitar bine antrenat pot apărea foarte multe boli, scrie realitatea.net.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News