În cazul unui scenariu de foamete mondială, ne-am putea hrăni cu grâul vechi din 1700 dintr-un muzeu.

Cheia pentru hrănirea omenirii într-o climă în schimbare ar putea fi grâul antic vechi de 300 de ani dintr-un muzeu, scrie Daily Mail. Aceasta este una dintre speranțele oamenilor de știință care cercetează 12.000 de exemplare de grâu și rudele acestuia, păstrate în arhivele Muzeului de Istorie Naturală din Londra, Anglia. Celor mai promițătoare mostre li se vor secvenția genomurile în încercarea de a identifica secretele genetice ale soiurilor de grâu mai rezistente.

Grâul antic este depozitat în sute de dosare vechi de carton, aliniate frumos, rând după rând, în seifurile muzeului. Fiecare dosar conține frunze uscate, tulpini sau spice de cereale și, uneori, pe toate cele trei. Acestea sunt etichetate cu atenție, multe cu un scris de mână frumos pe placă de cupru, care detaliază exact unde și când au fost găsite. Toate etichetele oferă informații utile. „Colecția se întinde încă din anii 1700, incluzând un exemplar care a fost colectat în prima călătorie a căpitanului Cook în Australia”, spune Larissa Welton. Ea face parte din echipa care digitizează arhiva, astfel încât să poată fi accesată online.

Mostra lui James Cook este o plantă de grâu sălbatic. Arată subțire și ca iarba, destul de diferită de soiurile care cresc astăzi pe câmpuri. Dar de aceste diferențe este interesată echipa, potrivit sursei citate. „Avem exemplare care provin dinainte de introducerea diferitelor tehnici agricole, astfel încât să ne spună ceva despre cum creștea grâul sălbatic sau înainte de lucruri precum îngrășămintele artificiale”, a spus Welton.

Noi moduri de a îmbunătăți culturile

Grâul este una dintre cele mai importante culturi din lume, este folosit pentru multe alimente, de la pâine și paste, la cereale pentru micul dejun și prăjituri și este o parte esențială a dietei noastre.

Războiul din Ucraina, unde se cultivă o mare cantitate de cereale, a pus în pericol oferta globală. Dar aceasta nu este singura problemă: schimbările climatice și vremea extremă pe care le aduc acestea au un impact, oamenii de știință calculând că o creștere cu 1°C a temperaturii globale poate determina o reducere cu până la 6,4% a cantității de grâu pe care o putem crește în întreaga lume. Dăunătorii și bolile cauzează, de asemenea, provocări majore, reducând randamentul anual estimat cu aproximativ o cincime în fiecare an.

Culturile moderne de grâu sunt în pericol. Revoluția verde din anii 1950 și 1960 i-a determinat pe fermieri să cultive soiurile care au produs cele mai multe cereale. Dar această urmărire de a produce cele mai mari recolte a însemnat că alte soiuri au fost date deoparte (inclusiv culturile capabile să facă față extremelor) și diversitatea grâului a fost redusă. „Vrem să putem vedea pe care dintre lucrurile pe care le-am pierdut le-am putea captura și aduce înapoi în soiurile moderne”, explică dr. Matthew Clark, genetician la Muzeul de Istorie Naturală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News