Gilda Lazăr, JTI, despre modificările fiscale: Am avut ”blind dates” cu premierul, ministrul de Finanțe, președintele Senatului
Data publicării:
Autor: D.C.
WhatsApp
palatul-victoria
palatul-victoria
La evenimentul de lansare a unui studiu despre taxe, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI România, Moldova și Bulgaria, a ”taxat” desele schimbări de guverne și legislație, care fac mediul de afaceri din România extrem de impredictibil.

La eveniment au participat Președintele Senatului Nicolae Ciucă, Prim ministrul Marcel Ciolacu, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali Dan Manolescu, reprezentanți ai mediului de afaceri și experți în fiscalitate.

„În loc să te cârpești, mai rău te rupi - aceasta este concluzia analizei multiplelor modificări ale Noului Cod Fiscal, a spus Gilda Lazăr. 554 de amendamente în opt ani, având ca rezultat final scăderea veniturilor în PIB cu 0,5%, deși scopul a fost tocmai creșterea lor. «Este inadmisibil!» - a exclamat dl. Ciucă, Președintele Senatului, iar Premierul Ciolacu a remarcat transformarea Codului Fiscal într-o sită. Cu toate astea, discutăm în prezent despre noi amendamente. Sunt 108 pagini de modificări care vor fi aduse Codului Fiscal, apărute pe surse, pentru care Guvernul intenționează să își asume răspunderea fără dezbateri reale, deși "e mai bine să măsori de zece ori înainte să tai o dată". Codul Fiscal este acel document elaborat de Ministerul Finanțelor în 2004, care ar fi trebuit să fie Biblia fiscalității, o carte aproape de neschimbat. Un Cod, fie el Fiscal, Penal sau Civil, e Cod pentru că este legitate, nu simplă legislație, care să nu poată fi modificată de oricine, oricând, pentru orice. Stabilitatea, echitatea impunerii, predictibilitatea, sunt principii care guvernează Codul Fiscal. Și pe care toată lumea le-a ignorat și le ignoră sub presiunea urgențelor, de am ajuns să transformăm sita în ciur”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI, la Banca Națională a României (BNR), cu prilejul lansării The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România.

Cerem puțină stabilitate!

„Aceste 554 de amendamente privesc doar noul Cod Fiscal, în vreme ce vechiul Cod a avut 250 de amendamente in zece ani. Așadar, ritmul se întețește. Cu toate că și înalții reprezentanți ai autorităților spun că este inadmisibil, ne confruntăm cu inițiative similare, apărute în diverse variante, în presă, neasumate oficial. Din iulie și până acum, noi, reprezentanții mediului de afaceri, am avut tot felul de „blind dates”. Adică ne-am întâlnit cu Prim ministrul, cu Președintele Senatului, cu Ministrul de Finanțe, dar fără să avem un document cu propuneri concrete în față. Ni s-a spus: „avem nevoie”. Avem nevoie și noi de timp, ca să ne adaptăm nevoilor dvs. Mai ales că, așa cum s-a văzut și din acest studiu, veniturile provenite din accizele pe tutun sunt foarte sus ca pondere. Ceea ce ne dorim mult, și asta ține nu doar de fiscalitate, dar și de viața de zi cu zi, este să avem puțină stabilitate. Cerem, ca mediu de afaceri și ca oameni simpli, un guvern de patru ani. Să avem continuitate și cu cine discuta. Au fost 11 guverne în zece ani. Mai mult de un guvern într-un an. De fiecare dată, a trebuit să schimbăm roata. Ultima dată nu s-a schimbat roata, doar lanțul de la bicicletă. Un calendar pe patru ani, de majorare a accizelor pe tutun, negociat și inclus în Codul Fiscal anul trecut, este schimbat anul acesta. Creșterile vor fi din ianuarie, anul viitor. Dar nimic nu mai e sigur în zilele noastre, nici măcar taxele”, a adăugat oficialul JTI România.

Accizele pe tutun reprezintă 1,09 % din PIB

Anul trecut a intrat în vigoare un nou calendar de majorare a accizelor. Calendarul, parte a Codului Fiscal, este valabil pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, în perioada 2022-2026. Prima majorare, conform Calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. În mai puțin de un an, acciza a crescut cu 11% - 62 de lei, de la 565 la 626 lei. Din experiențele anterioare, când calendarele succesive, instituite înainte de aderarea la UE (începând cu anul 2002), nu au fost respectate, contrabanda a crescut abrupt, piața legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat. Vârfurile s-au înregistrat în 2006, 2010, 2014.

În prezent, nivelul accizei minime la țigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală și de Est -126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria – 98 euro, Polonia -107 euro, cu diferențe semnificative față de țările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Moldova 48 euro.

Ca urmare, companiile de profil au atras atenția public și în cadrul întâlnirilor oficiale pe care le-au avut că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliția de guvernare în 2022, va duce la creșterea pieței negre, punând în pericol investițiile în derulare, contribuțiile la buget și, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen. Potrivit analizei The Tax Institute, veniturile provenite din accizele pe tutun reprezintă 1,09% din PIB.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel