Vedeți dialogul dintre Dan Ciachir și Ionuț Vulpescu de la podcastul Avangarda:

Cine este scriitorul român cu o soție mai mare cu 24 de ani decât el?

I.V.: Este Henriette Yvone Stahl implicată cumva, știți că au fost discuții aici că o parte din ce a scris Petre Dumitriu...

D.C.: Nu, nu, nu, a și recunoscut ulterior că a pus-o Securitatea. De fapt, au fost de o cruzime... I-au arestat părinții, sora, pe Henriette Yvone Stahl care nu mai era de mult soția lui și care era cu 24 de ani mai mare decât el. 

I.V.: Deci se poate și invers. 

D.C.: Da, da, da... iar marea lui iubire a fost o cucoană, gazetar de succes în domeniul filmului, care mai trăiește, iar în carte apare cu numele Doina Zevedei. Profesorul Răzvan Theodorescu spunea, Dumnezeu să îl odihnească...

Ghe. Gh. Dej. „Domnilor – că nu le spunea tovarăși – eu l-aș publica și pe Proust!” Dan Ciachir: „Vianu a scăpat paharul de apă minerală când a auzit”

I.V.: O pierdere uriașă pentru cultura românească...

D.C.: Da. El recitea o dată pe an Cronica de familie. L-a întrebat cineva: „Domnule profesor, care credeți că este scriitorul care ne reprezintă?” „Eh, o să spună Caragiale. Că doar nu o să spună Petru Dumitriu”, dar a spus Petru Dumitriu. Ei, și atunci, asta s-a întâmplat. Erau Tudor Vianu, Călinescu, Perpessicius, și la un moment dat, spre deosebire de Ceaușescu, Dej era un om respectuos cu intelectualii și cu Biserica, a spus: „Domnilor – că nu le spunea tovarăși – eu l-aș publica și pe Proust!” Era în perioada aia de deschidere. Și atunci se aude un pac! Tudor Vianu scăpase paharul de apă minerală, când l-a auzit pe Dej vorbind despre Proust. 

I.V.: Că l-am pomenit mai devreme pe Steinhardt. Steinhardt ca și Proust... Este o ediție din Craii de Curtea Veche, din 1945 cred...

D.C.: Vă spun și tirajul: 446 de exemplare. 

I.V.: Cu ilustrațiile lui Tomaziu. 

D.C.: Exact!

I.V.: Este splendidă, absolut formidabilă!

D.C.: Și Pavel Chihaia, care este autorul unui mare roman – Blocada, el a fost, îmi spunea cineva, Petru Dumitriu pe el îl considera adevăratul emul. „Uite, de ăsta îi era frică!” Am scris un articol la Dan C. Mihăilescu, despre Blocada, intitulată „O carte.” Atât de mult i-a plăcut lui Chihaia, de la care am, cred, vreo 20-30 de scrisori. 

Dan Ciachir, despre povestea reală din spatele zicalei: „Nu se face, tu, confrate/ Să mă introduci prin spate/ Când, tu știi că-ntreaga viață,/ Te-am băgat numai prin față!”

I.V.: Mulțumesc mult pentru aceste amintiri și evocări, le așteptăm cu mare plăcere și în DC News și de ce nu, și în alte locuri... 

D.C.: Poate recidivăm. Mai sunt subiecte de discutat.

I.V.: Cu plăcere. 

D.C.: Să terminăm totuși cu o epigramă a marelui actor Ion Iancovescu. A vrut să se ducă la Ministrul Artelor și Cultelor, care era un fost coleg de-al său. Și secretara: „Domnule Ministru, Maestrul Iancovescu vrea să...” „Da, dar bagă-l prin spate.” Evident că nu a intrat, și a doua zi se cunoștea următoarea epigramă. „Nu se face, tu, confrate/ Să mă introduci prin spate/ Când, tu știi că-ntreaga viață,/ Te-am băgat numai prin față!”

I.V.: Mulțumesc mult. Numai bine!

VEZI ȘI: Trafic de cărți în perioada comunistă? Cine alimenta elita bucureșteană cu cărți aduse chiar și din străinătate - https://www.dcnews.ro/trafic-de-carti-in-perioada-comunista-cine-alimenta-elita-bucuresteana-cu-carti-aduse-chiar-si-din-strainatate_918612.html

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News