Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Anunțul zilei despre coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate
Foto: Agerpres
Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate în luna ianuarie de la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos.
La aproape trei luni de la jaf, Diederik Grieve, procuror-șef de Țările de Jos de Nord, susține că există suficiente informații și piste de lucru astfel încât obiectele să fie găsite cât mai curând, potrivit dvnh.nl.
„Ne așteptăm să găsim obiectele”, a spus Grieve despre în emisiunea Radio Drenthe Cassata.
„Există suficiente informații cu care să lucrăm. Zeci de oameni anchetează cazul. Nu am terminat încă. Suspecții sunt încă în arest și sunt audiați”, a mai spus el.
În urma jafului de la Muzeul Drents, trei persoane au fost arestate, inclusiv o femeie care a fost eliberată între timp. Ulterior, un al patrulea suspect a fost arestat. Trei suspecți sunt încă în arest. Pentru doi dintre ei, autoritățile au făcut publice numele și fotografiile.
Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat în luna ianuarie de la Muzeul Drents din Țările de Jos. Pe lângă emblema Muzeului Național de Istorie a României au mai fost sustrase și 3 brățări de aur din perioada dacică.
Jaful a durat aproximativ trei minute, iar piesele de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul istoric și cultural al României nu au fost recuperate până în prezent.
CITEȘTE ȘI - Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen / foto în articol
Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
