Franța construiește o alianță de țări deschise la o eventuală trimitere de trupe occidentale în Ucraina și, în acest proces, își adâncește conflictul cu un Berlin mai prudent.

Ministrul francez de Externe, Stéphane Séjourné, s-a aflat vineri în Lituania, unde s-a întâlnit cu omologii săi baltici și ucraineni pentru a susține ideea că trupele străine ar putea ajunge să ajute Ucraina în domenii precum deminarea.

”Nu este treaba Rusiei să ne spună cum ar trebui să ajutăm Ucraina în următoarele luni sau ani”, a declarat Séjourné în cadrul unei reuniuni prezidate de ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, și la care a participat omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba. ”Nu este treaba Rusiei să organizeze modul în care ne desfășurăm acțiunile sau să stabilească linii roșii. Așa că decidem între noi”, a mai declarat Séjourné.

Séjourné s-a referit în repetate rânduri la operațiunile de deminare ca fiind o posibilitate, spunând că ”ar putea însemna să avem ceva personal, nu să luptăm”.

Întâlnirea are loc în contextul în care Ucraina suferă de o lipsă de muniție de artilerie care face dificilă oprirea furiei atacurilor rusești.

”Ucraina nu ne-a cerut să trimitem trupe. Ucraina ne cere să trimitem muniție în acest moment. Nu excludem nimic pentru lunile următoare”, a declarat ministrul francez.

Miniștrii baltici au lăudat Franța pentru ”gândirea ieșită din comun”

Luna trecută, președintele francez Emmanuel Macon a evocat posibilitatea ca soldații occidentali să trebuiască să fie trimiși în Ucraina. Imediat după aceea, majoritatea țărilor europene - inclusiv Germania, Cehia și Polonia - au declarat că nu au astfel de planuri. Cu toate acestea, cele trei țări baltice - cele mai expuse la un eventual atac rusesc în cazul în care Moscova ar reuși în războiul împotriva Ucrainei - sunt mult mai deschise la această idee.

Varșovia își schimbă, de asemenea, poziția.

”Prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput”, a declarat ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, adăugând că a apreciat inițiativa lui Macron, ”pentru că este vorba despre faptul că Putin se teme, nu că noi ne temem de Putin”.

Séjourné și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Moscova a pus ochii pe țările baltice, care făceau parte din imperiul sovietic, dar care sunt acum membre ale UE și NATO.

Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, i-a dat dreptate lui Séjourné.

”Nu poate exista niciun 'dar'. Trebuie să trasăm linii roșii pentru Rusia, nu pentru noi înșine. Nu poate fi exclusă nicio formă de sprijin pentru Ucraina. Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina acolo unde este cel mai necesar”, a spus Landsbergis, conform POLITICO.

Germania a fost supusă unor presiuni

Deși Germania este de departe cel mai mare donator european de ajutor militar pentru Ucraina, ea a fost supusă unor presiuni puternice pentru reticența sa de a trimite Kievului rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune, de teamă să nu provoace Moscova. Vineri, Kuleba a atacat subtil această reticență.

”Personal, m-am săturat de... teama de escaladare. Problema noastră este că încă avem oameni care se gândesc la acest război în termeni de teamă de escaladare”, a spus Kuleba.

Kuleba a continuat: ”De ce fel de escaladare vă este frică? Ce trebuie să se mai întâmple în Ucraina pentru ca voi să înțelegeți că această teamă este inutilă? Ce vă așteptați să facă Putin? 'Ei bine, am trimis tancuri, dar nu am trimis rachetele sau trupele, așa că poate veți fi mai amabili cu mine decât cu alții?' Nu așa gândește Putin, nu așa tratează el Europa”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News