Lui Kerry Wright nu îi este foame. Cel puțin nu așa cum simțim noi. Stomacul său ”scârțâie”, da, îl aude. Dar nu mai simte foamea pe care o generează un stomac gol.

Kerry, care locuiește în orașul scoțian Aberdeen, trebuie să hrănească trei copii. Dar locurile de muncă temporare și salariile mici, asistența socială insuficientă primită de la stat și lipsa de ajutor din partea tatălui copiilor le face viața dificilă.

Puțin câte puțin, Kerry a început să sară peste mese pentru a-și putea hrăni copiii. Efectele au fost observate imediat. Este obosită și a început să slăbească. Nu poate nici să mai doarmă. Îi este foame, dar nu vrea să mănânce și, când o face, se simte amețită.

Ce se întâmplă cu familia lui Kerry Wright este un lucru mai frecvent decât s-ar putea crede. Vorbim despre insecuritate alimentară sau sărăcie alimentară care afectează milioane de oameni în Statele Unite, Canada și alte țări bogate din Europa.

Și deși există bănci de hrană care ajută la atenuarea acestei situații - și care devin tot mai numeroase în lumea dezvoltată -,  cercetătorii spun că nu pot fi o soluție pe termen lung. În parte, pentru că, în general, alimentele distribuie sunt limitate din punct de vedere nutrițional.

Oamenii de știință au stabilit că foamea nu este o problemă tranzitorie

Deficitul de alimente în timpul copilăriei are consecințe pe termen lung pe care abia apoi începem să le înțelegem. Are un impact fizic și psihologic important. Și nesiguranța alimentară poate fi o bombă pentru generațiile actuale care suferă de foame.

În Statele Unite, statisticile arată că unul din cinci copii merge la școală cu stomacul gol. Și în Canada, ONU a descoperit că insecuritatea alimentară este o problemă tot mai mare. Iar consecințele sunt grave, în special pentru copiii din gospodăriile afectate de nesiguranța alimentară.

Studiile de la Universitatea din Calgary din Canada subliniază faptul că suferința de foame este direct asociată cu deteriorarea sănătății fizice și mintale. Foamea, arată studiile, are un efect toxic: se pot dezvolta boli cronice și astm comparativ cu oamenii care nu au suferit niciodată astfel de lipsuri, scrie BBC Mundo.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News