Boala Alzheimer poate avea mai multe forme.

CITEȘTE ȘI: Ce este Sindromul Lynch. Dr. Viorica Rădoi, SANADOR: Este dat de greșelile de o singură literă

Conf. univ. dr. Viorica Rădoi a vorbit despre boala Alzheimer și despre testele genetice.

„Aș vrea să ne mutăm puțin din domeniul cancerului, despre care am discutat, în cel al bolii Alzheimer pentru că ați menționat-o. Aici problema e și mai sensibilă pentru că la stomac sau la sân oricât de crudă ar putea părea soluția, rezecția profilactică a organului constituie o soluție. În cazul bolii Alzheimer nu dispunem de o asemenea soluție, din păcate, pe de o parte. Pe de altă parte, și aici e marea problemă, se pune întrebarea dacă acelei persoane îi folosește cu ceva sau nu faptul că știe că pe baza profilului genetic are o mare probabilitate să dezvolte boala Alzheimer. Deci, unde suntem cu testarea genetică în acest domeniu?”, a întrebat acad. prof. dr. Irinel Popescu.

„La Alzheimer e exact așa cum ați spus. E discutabil beneficiul, dar sunt situații și am avut pacienți...”, a explicat conf. univ. dr. Viorica Rădoi.

VEZI ȘI: Cum ajută testele genetice la depistarea cancerului. Dr. Viorica Rădoi, SANADOR: Putem face un diagnostic precoce și un tratament în funcție de mutație

„Iertați-ma, dar cred că este un beneficiu. Omul respectiv își programează, își lasă lucrurile în ordine”, a intervenit jurnalistul Val Vâlcu.

Două forme de Alzheimer care pot fi dezvoltate

„Exact. Asta a fost cred că împrumutată de la americani sau din alte țări cu pusul lucrurilor în ordine în viață înainte să se declanșeze o boală. La Alzheimer sunt două lucruri, două forme de Alzheimer: cel cu debut precoce care înseamnă sub 60 de ani și ăla este boală monogenică, adică se cunosc genele care dacă sunt cu variante patogene faci Alzheimer, nu e de predispoziție. Ai mutația, faci Alzheimer de tip precoce. Apoi avem Alzheimerul tardiv, peste 60 de ani, pe care putem să-l încercăm oricare dintre noi. Și acolo avem o predispoziție genetică. Deci, acolo nu e mutația = boală, există variante de polimorfism în gena pentru apolipoproteina E și anumite variante conferă un risc mai mare, să spunem, pentru Alzheimer-ul de tip adult.

Un alt beneficiu ar fi că dacă avem Alzheimer precoce sunt pacienți care nu doresc să transmită copilului. Aici se deschide din nou o cutie a Pandorei, să facem diagnostic prenatal, de exemplu, adică înainte să se nască copilul pentru o afecțiune care debutează la o vârstă adultă, e discutabil. Lucrurile sunt destul de ciudate, practic, testarea genetică vine și cu bune, foarte bune, dar vine și cu lucruri cu care nu știi ce să faci, lucruri care uneori te sperie, le afli și n-ai nicio soluție, le-ai aflat și atât. Deci, tocmai de asta ziceam că nu trecem așa pe stradă și vreau să mă testez genetic că mi se pare mie că nu știu ce, mai bine discutăm”, a mai precizat conf. univ. dr. Viorica Rădoi.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii ”Academia de Sănătate”, moderată de acad. prof. dr. Irinel Popescu și jurnalistul Val Vâlcu.

Urmărește emisiunea completă aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News