Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Explicația unui fenomen bizar la alegerile ce tocmai s-au încheiat în România: Recordul de voturi nule. Stă în picioare teoria voturilor furate?
FOTO: Freepik
Prezența la vot masivă la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, o prezenți similară cu cea din 2019, a adus și nenumărate voturi nule, mult peste cele declarate nule în 2019.
Aproximativ un milion de voturi au fost declarate nule anul acesta. Cu alte cuvinte, un procent de aproximativ 5% de voturi au fost declarate nule, fie voturi anulate, fie oameni care au refuzat să își exercite dreptul la vot deși s-au prezentat la alegeri.
Spre exemplu procentul voturilor nule în 2019 a fost de aproximativ 3%.
AUR și USR au acuzat faptul că voturile nule au fost voturi pe care puterea care a organizat alegerile le-a fraudat și care ar fi trebuit să ajungă la opoziție.
Așadar, care e explicația unui număr atât de mare de voturi nule?
Analistul Bogdan Teodorescu e de părere că afirmația privind „furtul” voturilor nule nu stă în picioare iar în cazul ipotetic în care cele 5% ar fi mers la oricare din partidele de opoziție, rezultatul general nu ar fi fost foarte diferit. Avansul PSD-PNL față de poziția secundă a fost unul uriaș.
Prezent la emisiunea Ce se întâmplă difuzată de DC News și realizată de Răzvan Dumitrescu, profesorul Teodorescu a explicat și faptul că principala cauză voturilor nule ar putea fi numărul mare de buletine de vot care a îngreunat procesul pentru unii cetățeni, și a subliniat că eșecul opoziției e cauzat de fapt de lipsa unor structuri teritoriale puternice. Acesta a amintit că unde USR a avut organizații puternice, fie USR a câștigat, fie PSD-PNL au câștigat, dar după o luptă foarte grea.
„Înțeleg că pentru mai multe persoane a fost destul de complicat votul. Probabil mai dificil în mediul rural, au fost cinci buletine de vot, e una din posibilele explicații. Înțeleg retorica celor care spun că voturile nule le-au fost furate lor. Dar când tu ești la 14%, cu mult în urma primului loc, chiar și în cazul în care toate acele 5% ar fi fost ale tale, nu aveai decât 19%. Tot e o diferență uriașă.
Dar să mergem pe ideea că partidele care se plâng, AUR, USR sau partidul doamnei Șoșoacă, ar fi luat cei 5%. Desigur că pentru ei era important, dar în aritmetica generală lucrurile nu se schimbau deloc. Primele două partide (n.r. - PSD și PNL) erau oricum la un scor foarte mare.
USR și AUR în cei opt ani, respectiv patru de parlamentarism, nu și-au făcut organizații locale. Acum plătesc acest lucru. Fiindcă trebuie să mai observăm un lucru pe care sunt convins că l-au observat cu îngrijorare cei de la PSD și PNL. Acolo unde au existat organizații locale care s-au bătut le-a fost greu. Vezi Timișoara pe care au pierdut-o, Bucureștiul pe care l-au pierdut, Bacăul pe care l-au pierdut, Sectoarele 1 și 2 pe care le-au câștigat dar la 400 de voturi sau Brașovul câștigat tot prin luptă grea. Acolo unde USR a avut organizații pe care le-a lucrat, acolo a fost o luptă”, a explicat profesorul Bogdan Teodorescu.
Emisiunea integrală
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
