Europa dorește două lucruri de la China: În primul rând, o schimbare în poziția sa relativ favorabilă față de Rusia în războiul din Ucraina. În al doilea rând, o reducere a dezechilibrului comercial — exporturile de bunuri chineze către UE au depășit importurile sale din blocul format din cele 27 de țări cu 291 de miliarde de euro (310 miliarde de dolari) anul trecut.

Nu este clar dacă va progresa foarte mult pe niciuna dintre aceste fronturi, se arată în analiza făcută de ABC. News.

Cancelarul german Olaf Scholz a devenit cel mai recent lider european care pleacă din China cu promisiuni de discuții. Declarațiile chineze referitoare la întâlnirile sale din Beijing în această săptămână nu par să acopere problemele care împart UE și China.

Există unele motive de speranță în Europa. China își dorește foarte mult investiții străine pentru a-și stimula economia lentă. Și China a făcut eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile de la Europa la Statele Unite și Australia, în ciuda diferențelor cu acestea.

Dar aceste considerații ar putea să nu cântărească mai mult decât motivele strategice mai ample pe care China le are pentru alinierea sa cu Rusia în timp ce caută o alternativă la ordinea globală condusă de SUA și pentru promovarea companiilor sale de energie verde în timp ce încearcă să transforme națiunea într-un lider tehnologic.

Atât UE, cât și SUA se plâng că politicile chineze de promovare a energiei verzi au stimulat companiile să construiască prea multă capacitate de producție pentru mașini electrice, panouri solare și alte produse conexe.

Exporturile la prețuri mici au avut un impact asupra companiilor de energie solară din Europa și America și prezintă o amenințare potențială și pentru alte industrii. UE a inițiat o investigație în toamna trecută privind subvențiile chineze și ar putea impune tarife vamale pe vehiculele electrice exportate din China.

China a convenit să discute despre capacitatea de producție cu SUA, dar a rămas fermă în apărarea exporturilor sale de produse energetice verzi. Acestea au "nu numai îmbogățit oferta globală și au atenuat presiunea globală inflaționistă, dar și au adus o contribuție importantă la răspunsul global la schimbările climatice și la tranziția verde și cu emisii scăzute de carbon", a declarat liderul chinez Xi Jinping lui Scholz.

Supracapacitatea este, de asemenea, o problemă pentru China. Experții au cerut o mai bună coordonare a politicilor astfel încât fiecare provincie să nu promoveze aceleași industrii. Deși aceasta ar putea evita problemele viitoare, nu va reduce supracapacitatea existentă.

Nu toți din Europa sunt de acord că tarifele ar fi bune. China este o mare piață pentru multe companii europene, iar unii se tem că tarifele ar putea declanșa un război comercial.

Camera de Comerț Germană a declarat că ar dori să se concentreze pe deschiderea piețelor chineze pentru companiile germane. În conformitate cu această gândire, Scholz a cerut un sistem legal fiabil, protejarea proprietății intelectuale și accesul egal pe piață pentru companiile străine în China.

Aceste probleme au devenit mai importante pe măsură ce companiile chineze devin lideri în inovații în tehnologiile cheie. Un sondaj recent al Camerei de Comerț a companiilor germane a constatat că 5% consideră competitorii chinezi lideri în inovație, iar 11% o fac în sectorul auto.

"Aceasta este cu adevărat o temă nouă", a spus Maximilian Butek, director executiv al Camerei de Comerț Germane din China de Est. "Și dacă aceste companii extrem de competitive sunt încă protejate de guvern, atunci avem de fapt probleme globale rezultate din aceasta."

Dacă există o problemă cu care majoritatea Europei ar fi de acord, aceasta este speranța că Xi l-ar îndemna președintele rus Vladimir Putin să încheie invazia Ucrainei, care se află acum în al treilea an fără semne că ar putea să se oprească.

Prim-ministrul olandez Mark Rutte a declarat acum trei săptămâni la Beijing că a cerut liderilor chinezi „să-și folosească greutatea considerabilă... pentru a influența Rusia să influențeze cursul evenimentelor.” Cinci zile mai târziu, ministrul francez de externe Stéphane Séjourné a declarat după întâlnirea cu omologul său chinez că Franța se așteaptă ca țara comunistă să transmită mesaje clare Rusiei cu privire la Ucraina.

Săptămâna aceasta a venit rândul lui Scholz. "Cuvântul Chinei are greutate în Rusia", a spus el. "Așa că l-am rugat pe președintele Xi să acționeze asupra Rusiei astfel încât Putin în cele din urmă să își încheie campania nebună, să-și retragă trupele și să încheie acest război teribil."

Problema este că Europa și China au puncte de plecare fundamental diferite. Europa, împreună cu Statele Unite, spune că Rusia greșește și ar trebui să-și retragă forțele și să părăsească Ucraina. China nu dă vina pe Rusia și spune că orice soluție de pace ar trebui să abordeze și preocupările Rusiei, precum și ale Ucrainei și ale Occidentului.

China a subminat sancțiunile occidentale continuând să facă comerț cu Rusia, iar Scholz și alții s-au exprimat îngrijorați cu privire la rapoartele conform cărora companiile chineze vând „dual-use” care ajută Rusia să construiască echipament militar. China a dat vina pe SUA și alții pentru prelungirea luptelor prin furnizarea de armament Ucrainei.

„China nu a furnizat arme niciunei părți, iar este dreptul Chinei să mențină relații economice și comerciale normale cu Rusia,” a spus Ding Chun, directorul Centrului de Studii Europene de la Universitatea Fudan din Shanghai.

Guvernul chinez împărtășește dorința altora de a vedea sfârșitul luptelor, dar pare puțin probabil să împingă Rusia să se retragă. Declarația chineză referitoare la discuțiile Xi-Scholz nu a abordat solicitarea liderului german.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News