„Ne îndreptăm spre prăpastie și criza politică apasă pe accelerație în loc să apese pe frâna epidemică. Există însă o brumă de speranță și mă grăbesc să o dau de veste până nu e compromisă de realitate”, spune Octavian Jurma. Epidemiologul afirmă că, în general, valurile sunt produse de o perioada de 8 (plus/minus 2) săptămâni de creștere accelerată, separate de perioade de platou. „Valul 2 în România a avut, de fapt, două perioade de câte 8 săptămâni de creștere accelerată, în iunie-iulie și în septembrie-octombrie, separate de o perioadă de platou de 6 săptămâni în august-septembrie. Volumul acela uriaș de cazuri a fost produs de 16 săptămâni de creștere accelerată și 10 săptămâni de platou (viteză constantă). Din perspectiva accelerației, valul 4-Delta a depășit deja valul 3-Alpha și a recapitulat până acum prima fază ascendentă a valului 2 (cea din iunie-iulie) cu 8 săptămâni de creștere de 2 ori mai intensă, care a făcut ca valul 4-Delta să plece de la o valoare de 2 ori mai mică decât valul 2 și să ajungă la o valoare de 2 ori mai mare după prima faza de creștere. Analiza istorică ne spune că după 8 săptămâni ar trebui să vedem o scădere dramatică a accelerației în această săptămână sau în săptămâna următoare. Odată ce pandemia se izbește de zidul măsurilor de combatere a pandemiei (dacă se iau) sau al imunității colective (când se instalează) accelerația se prăbușește rapid și avem un vârf al numărului de cazuri urmat de o fază descendentă”, susține Jurma.

Potențialul platou de 2-3 săptămâni este „singura rază de speranță realistă pe care o mai avem în acest moment al pandemiei”: ar fi un răgaz foarte util pentru a da spitalelor timp să se pregătească pentru faza de creștere care va debuta cel mai probabil la 2 săptămâni de la deschiderea școlilor.

Epidemiologul spune, însă, că speranța este firavă pentru că depinde de echilibrul dintre distanțarea produsă de vacanțele de la finalul lunii august și începutul lunii septembrie și evenimentele organizate după 1 august: „probabilitatea ca accelerația să crească la 2 săptămâni după deschiderea școlilor este foarte mare în continuare, deci putem spera la cel mult 2 săptămâni de platou în care să ne tragem puțin sufletul”.

Jurma adaugă că analiza accelerației internărilor în spitale este și mai îngrijorătoare decât a cazurilor noi: „până la urmă, vaccinarea exact asta urmărește, să decupleze curba cazurilor noi de curba internărilor și deceselor și exact asta se observă în țările vaccinate”. În România, însă, se observă că rata de creștere a internărilor în valul 4-Delta începe la 1-2 săptămâni după creșterea numărului de cazuri noi și este mai rapidă decât în valul 2 și valul 3: „Acest aspect este mult mai îngrijorător decât creșterea numărului de cazuri noi. De aceea repet: numărul de cazuri grave și foarte grave crește de 2 ori mai repede decât în valul 2 și 3, ceea ce confirmă studiile din alte țări care arată că tulpina Delta produce forme de boală COVID-19 de 2 ori mai gravă decât tulpina Alpha într-o populație nevaccinată”.

Coronavirus în România: 2.226 de cazuri noi și 39 de decese în ultimele 24 de ore

Până joi, pe teritoriul României au fost confirmate 1.113.381 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.062.366 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.226 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

Până joi, 34.871 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 79 de decese (42 bărbați și 37 femei), dintre care 40 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Ilfov, Ialomița, Maramureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Vâlcea și București.

Dintre cele 79 decese, patru au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, trei la categoria de vârstă 40-49 ani, 13 la categoria de vârstă 50-59 ani, 15 la categoria de vârstă 60-69 ani, 22 la categoria de vârstă 70-79 ani și 22 la categoria de vârstă peste 80 ani.

72 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, două pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru cinci pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Sunt raportate 40 de decese anterioare intervalului de referință, un produs din luna octombrie 2020, șase din noiembrie 2020, 14 din decembrie 2020, șase din ianuarie 2021, 1 din februarie 2021, doi din martie 2021, cinci din aprilie 2021, trei din mai 2021 și doi din iunie 2021, din București și județul Ilfov. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 39 de decese.

În spitalele din țară sunt 3.985 de persoane internate, iar dintre acestea, 523 sunt internate la ATI. Din totalul pacienților internați, 99 sunt minori, 91 fiind internați în secții și 8 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.227.747 de teste RT-PCR și 2.614.073 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.261 de teste RT-PCR (6.721 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.540 la cerere) și 23.967 de teste rapide antigenice.

„În următoarele 2 săptămâni vom afla dacă această este perioada cea mai intensă de creștere a valului 4-Delta și urmează un scurt platou de 2-3 săptămâni al numărului de cazuri noi sau aceasta este doar o perioada de platou a acelerației, caz în care numărul de cazuri va continua să se dubleze la 2 săptămâni până la finalul lunii, după care vom vedea dacă deschiderea școlilor va avea un impact asupra curbelor epidemiologice”, își termină postarea epidemiologul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News