Site-ul postului oficial german Deutsche Welle a publicat, luni, un material în care atrage atenția că declarația recentă a comisarului Gunther Oettinger, privind problema guvernabilităţii și în România, "atinge o realitate istorică", iar cea mai bună dovadă de neguvernabilitate este faptul că nici la ora actuală nu se cunosc datele recensământului din 2011. 

"Comisarul Oettinger a deschis o discuţie care nu se va opri aici. E mai puţin important dacă a vorbit sau nu în numele Comisiei Europene, sau dacă a fost lipsit de tact diplomatic. Problema guvernabilităţii se pune cu acuitate în România independent de declaraţiile acestea mai mult sau mai puţin accidentale. (...). El a spus că anumite ţări sunt în fond neguvernabile, ceea ce trimite la structuri de adâncime. El a atins astfel, în mod inevitabil, o realitate istorică", scrie DW.

Potrivit jurnalistului care semnează materialul, nimeni nu contestă că "de cel puţin trei cicluri electorale relaţia dintre preşedinte şi guvern este foarte greu de administrat", ceea ce a blocat și a deturnat decizii importante, precum și formarea unei "vointe politice capabile să impună reforme pe termen lung".

DW afirmă, în continuare, că "România devenise în modul cel mai neliniştitor “neguvernabilă” în clipa în care Parlamentul solicita în unanimitate ceva ce Guvernul refuza categoric să facă, iar Preşedintele, cel puţin în primele momente, rămânea într-o rezervă misterioasă (salariile profesorilor 2008)". Nici Curtea Constituţională și nici Banca Națională nu sunt nevinovate de situația actuală, în opinia postului oficial german, potrivit căruia "Întreaga istorie a ultimilor 20 de ani este de fapt istoria unor instituţii slabe supuse prea des şi prea mult derogărilor", o situație despre care se știe și care este acceptată, fără a se identifica vreun antidot.

Societatea românească tinde să trăiască infrapolitic

În continuare, DW apreciază că "gradul slab de guvernabilitate este poate şi mai relevant în relaţia dintre instituţii şi societate", amintind, printre altele, și de solidaritatea unei părți masive din societate față de primari urmăriți în justiție, dar și de "duplicitatea ca tehnică de supravieţuire în afara regulilor sau, mai exact, pe sub regulile oficiale".

Considerând că "societatea românească tinde să trăiască infrapolitic, adică într-un plan în care norma politică acceptată explicit este relativizată şi uneori nesocotită de-a dreptul", DW analizează și percepția străinilor față de rromii cerșetori din străinătate, susținând că "ei reprezintă de fapt distilatul extrem al unei societăţi infrapolitice, reticente în fond la regula “universală” pe care o instituie statul, sporind o realitate socială neguvernabilă, cel puţin în sensul sustragerii de la evidenţele oficiale.

Care este cea mai bună dovadă de neguvernabilitate

În final, Deutsche Welle apreciază că afirmația, de săptămâna trecută a comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger, potrivit căreia este îngrijorat de "țări care, fundamental privind, sunt pur şi simplu aproape neguvernabile: Bulgaria, România, Italia" poate fi susținută, în cazul României, de ce mai bună dovadă: că nici acum nu se cunoaște câți români sunt.

"În sfârşit, ce dovadă mai bună de neguvernabilitate s-ar putea găsi decât faptul că nu se ştie câţi cetăţeni români trăiesc astăzi după mai bine de un an de la încheierea unui recensământ general al persoanelor şi locuinţelor? (...) Ne-guvernabilitatea sau guvernabilitatea limitată este de fapt, într-un fel sau altul, preocuparea nerostită şi nerecunoscută ca atare a tuturor guvernelor", conchide Deutsche Welle.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News