VEZI ȘI: Ora de religie, în școli. Avertismentul unui preot

Micuțul Robert, în vârstă de opt ani, elev în clasa a II-a, i-a explicat tatălui său ce face la școală, la ora de religie.

Iată discuția dintre Dragoș Pătraru și fiul său:

Eu: Băi, voi faceți religie la școală?

El (cu o față care spune: tată, ești prost?): Da, normal!

Eu: Când aveți religie?

El: Marțea, a treia oră.

Eu: Și ce faceți la religie?

El: Chestii de-astea...

Eu: Ce chestii, mă?

El: Cu Dumnezeu, Iisus, ăștia...

Eu: Și ce mai faceți?

El: Colorăm, desenăm...

Eu: Dar rugăciuni spuneți?

El: Da, spunem.

Eu: Ce rugăciuni, tată?

El: Aia cu tatăl nostru, spunem la început și la sfârșit, împreună cu doamna.

Eu: Care doamnă?

El: De religie.

Eu: Auzi, dar știi că poți să nu faci religie?

El: (tot cu fața care spune: tată, ești prost?): Cum adică pot să nu fac religie? Suntem obligați să facem religie.

Eu: Bă, nu sunteți. Dacă scriu eu o notificare la școală poți să nu faci religie.

El: E, na! Nu cred că se poate, că e obligatoriu!

Eu: Nu e, dacă-ți spun! Vrei să nu mai faci religie?

El: Și ce fac, că ceilalți fac religie.

Eu: Stai și te joci, faci ce vrei în ora aia, dar nu faci religie.

El: (după o scurtă perioadă de gândire): Neee, îmi place la ora de religie.

Eu: Bine, mă, îmi spui dacă nu mai vrei să faci religie.

El: Bine.

Desigur, dacă ora de religie ar fi fost prima sau ultima, copilul ar fi luat probabil altă decizie. Așa, perspectiva de a sta singur o oră nu l-a încântat. De-aia zic, bine lucrat, oameni în negru!", a scris Dragoș Pătraru pe blogul său.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News