O nouă teorie a apărut despre coronavirus.

Dr Mihaela Andreescu, reputat medic hemato-oncolog de la Spitalul Clinic Colentina și Clinica Smart, din Capitală, a realizat, EXCLUSIV pentru DC Medical, o analiză a ipotezei conform căreia noul coronavirus ar afecta întâi sângele, provocând hipoxie, care abia ulterior deteriorează rând pe rând organele din corpul uman.

Efectul coronavirusului în sânge

”Este vorba despre un articol intitulat „COVID-19: Attacks the 1-Beta Chain of Hemoglobin and Captures the Porphyrin to Inhibit Human Heme Metabolism" și scris de Wenzhong Liu et all. Să vedem ce se afirmă aici mai nou despre acest virus parșiv. Așa cum știm cu toții, hemoglobina este formată din hem și globină, iar hemul la rândul lui din fier și protoporfirină. Globina este formată din lanțurile de globină. Se pare că acest virus ar acționa la nivelul moleculei de hemoglobină prin două mecanisme, atacă lanțurile de globină și leagă porfirina, incapacitand astfel hemoglobină, scăzându-i capacitatea de a transporta oxigenul către țesuturi.

Studiile de până acum s-au concentrat în principal pe intrarea în organism a virusului la nivel alveolar, unde intră în celulele epiteliale prin interacțiunea dintre proteină spike și receptorul ACE2, care duce la activarea sistemului renină-angiotensină și la tot tabloul clinic al infecției SARS-COV-2. Studiile ulterioare de analiză structurală a proteinei spike (S) au evidențiat că aceasta se leagă însă mult mai slab de receptorul ACE2 față de coronavirusul SARS.

Pornind de la faptul că pacienții cu tablou clinic sever prezentau o scădere a valorii hemoglobinei și o creștere a feritinei, unii dintre pacienți prezentând o feritină cu valori mult mai mari decât cele întâlnite în stările inflamatorii de până acum, s-a ridicat întrebarea dacă nu cumva mecanismul patogenic implicat ar putea viza o legare directă a virusului de porfirină, iar această competiție lasă liberi ionii de fier care, pe de o parte exacerbează inflamația, iar pe de altă parte determină creșterea feritinei care va lega acești ioni de fier, cu scopul scăderii distrugerii determinate de ionii liberi de fier. Astfel s-ar putea explică rezultatele hidroxiclorochinei, care este un antimalaric (parazit cunoscut a infecta direct globulul roșu), atunci când este administrat precoce. Și îmi revin în cap mesajele colegilor mei din Franța: „Asociația reumatologilor din Franța a afirmat că niciun pacient cu lupus sau poliartrită reumatoidă tratat cronic cu plaquenil nu a fost raportat cu Covid-19". Oare au reușit să se ferească atât de eficient de acest virus sau are rolul lui în profilaxie deși studiile citite până acum sunt extrem de contradictorii? Și dacă are un rol în profilaxie și tratament care este acela și când și în ce doze ar fi optimă administrarea lui și la care categorii de pacienți?”.

CITIȚI, PE LARG, PE DC MEDICAL.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News