Data publicării:
Joc murdar al lui Karl Nehammer: Documentul care demonstrează că Guvernul de la Viena e de vină - nu România - privind Schengen și imigranții
Avem documentul care demonstrează că Guvernul de la Viena e responsabil pentru numărul mare de imigranți ilegali prezenți pe teritoriul său.
„Documentul care demonstrează că Guvernul de la Viena este responsabil pentru numărul mare de imigranți ilegali prezenți pe teritoriul săuDiscursul lui Nehammer și Karner cu privire la criza imigranților ilegali este construit pe argumente ce deformează profund realitatea.
Un document, la care am avut acces, dovedește fără echivoc că actualul guvern este responsabil pentru situația în care se află Austria în ceea ce privește gestionarea proastă a problemei imigranților ilegali. Cu exact un an în urmă, Consiliul Uniunii Europene a emis o recomandare prin care a avertizat Guvernul de la Viena despre faptul că nu respectă Directiva 2008/115/CE, referitoare la aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul returnării.
În acest context, condițiile discutate privind relocarea imigranților ilegali din Austria în România și Bulgaria sunt absolut revoltătoare, având în vedere faptul că Uniunea Europeană a demonstrat că Austria nu respectă politica europeană privind returnarea de ani de zile și a indicat clar ce nu funcționează. Problema lor nu suntem noi. Austria însăși este cauza propriei sale crize a imigranților.
Mai mult, perioada evaluată, anul 2020, este aceea în care ministrul de interne era chiar actualul cancelar, Karl Nehammer. Recomandările UE evidențiază o serie de deficiențe majore în implementarea acquis-ului Schengen și solicită modificări legislative precise pentru a face mecanismul de returnare a imigranților ilegali cu adevărat eficient. În acest context, cred că guvernele României și Bulgariei ar trebui să-i prezinte acest document european lui Karner și să îi solicite să renunțe la condițiile absurde pe care le impune în mod ultimativ.România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen fără condiții inventate, ci strict respectând procedurile în vigoare, așa cum s-a întâmplat anul trecut în cazul Croației”, a scris europarlamentarul Eugen Tomac.
Iată documentul:
„DECIZIE A CONSILIUL UNIUNII EUROPENE / DECIZIA DE IMPLEMENTARE A CONSILIULUI care stabilește o RECOMANDARE privind abordarea deficiențelor identificate în evaluarea din 2020 a Austriei privind aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul returnării CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
Având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
Având în vedere Regulamentul Consiliului (UE) 2022/922 din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare pentru verificarea aplicării acquis-ului Schengen, și în special articolul 31 alineatul (3) din acesta,
Având în vedere Regulamentul Consiliului (UE) nr. 1053/2013 din 7 octombrie 2013 privind instituirea unui mecanism de evaluare și monitorizare pentru verificarea aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Deciziei Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind instituirea unui Comitet Permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, și în special articolul 15 din acesta,
Având în vedere propunerea Comisiei Europene,
Având în vedere că:
(1) Scopul acestei decizii este de a recomanda Austriei măsuri de remediere pentru a aborda deficiențele identificate în timpul evaluării Schengen în domeniul returnării efectuate în 2020. După evaluare, a fost adoptat un raport care cuprinde constatările și evaluările, enumerând cele mai bune practici și deficiențele identificate în timpul evaluării, prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2021) 2850.
(2) Articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul Consiliului (UE) 2022/922 din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare pentru verificarea aplicării acquis-ului Schengen prevede că pentru evaluările efectuate înainte de 1 februarie 2023, adoptarea rapoartelor de evaluare și a recomandărilor se va face în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 și în special articolul 15 din acesta.
(3) Utilizarea extensivă a mandatului Frontex în domeniul returnării, în special în dezvoltarea unui sistem IT național interconectat cu platforma integrată de gestionare a returnării gestionată de Frontex, este considerată o bună practică care contribuie în mare măsură la eficiența politicii
austriece de returnare.
(4) Având în vedere importanța respectării acquis-ului Schengen, în special a Directivei 2008/115/CE, prioritatea ar trebui acordată punerii în aplicare a recomandărilor 1, 3, 4 și 8.
(5) Pentru a asigura o aplicare uniformă a Directivei privind returnarea, în conformitate cu jurisprudența relevantă a CJUE, punerea în aplicare a Recomandării 1 trebuie să fie susținută de discuțiile dedicate din cadrul Grupului de contact - Directiva privind returnarea. Această clarificare a interpretării acestei recomandări nu ar trebui să afecteze punerea în aplicare a [celorlalte] recomandări ale Consiliului care abordează deficiențele identificate în evaluările efectuate în temeiul Regulamentului Consiliului 1053/2013.
(6) Această decizie ar trebui transmisă Parlamentului European și parlamentelor naționale ale statelor membre. În termen de două luni de la adoptarea sa, Austria ar trebui, în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul Consiliului (UE) 2022/922, să elaboreze un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor în vederea remedierii deficiențelor identificate în raportul de evaluare și să furnizeze acel plan de acțiune Comisiei și Consiliului.
RECOMANDĂ ca Austria să:
Proceduri de returnare
1. să menționeze în toate deciziile de returnare emise către resortisanții țărilor terțe care se află ilegal pe teritoriul său obligația de a părăsi teritoriul tuturor statelor din zona Schengen pentru a ajunge într-o anumită țară terță, în conformitate cu articolul 3 alineatele (3) și (4) din Directiva 2008/115/CE; să ia măsuri pentru a se asigura că, atunci când țara terță de returnare nu a fost specificată în decizia de returnare din cauza imposibilității de a o identifica în conformitate cu legea națională sau practica juridică națională, se respectă principiul nereturnării;
2. să modifice legislația națională în vederea transpunerii corecte a articolului 3 alineatul (3) din Directiva 2008/115/CE;
Garantii procedurale
3. să modifice legislația națională pentru a asigura că apelurile împotriva deciziilor de returnare, în cazul în care decizia ar expune resortisanții țărilor terțe unui risc real de a suferi tratamente contrare articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau articolului 4 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, sunt dotate cu efect suspensiv cel puțin până când instanța a luat o decizie cu privire la acordarea sau neacordarea efectului suspensiv apelului;
Interdicții de intrare
4. să modifice legislația națională în ceea ce privește durata interdicțiilor de intrare pentru a aduce legislația în conformitate cu prevederile Directivei 2008/115/CE;
5. să modifice legislația națională pentru a se asigura că interdicțiile de intrare sunt emise în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE;
Detenție
6. să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de detenție în ceea entrele de detenție, asigurându-se că facilitățile de detenție sunt concepute într-un mod care reflectă natura detenției administrative; că resortisanții țărilor terțe sunt, în principiu, deținuți în regim deschis; că se oferă o varietate mai largă de activități de agrement organizate mai frecvent; și că camerele și spațiile comune sunt adecvat mobilate și în stare bună;
7. să ia măsurile necesare pentru a permite ca vizitele în centrul de detenție al poliției Roßauer Lände și în centrul de detenție al poliției Hernalser Gürtel să aibă loc într-un mediu care respectă dreptul la viață privată și de familie;
8. să se asigure că minorii deținuți sunt separați de adulții neafiliați în orice circumstanțe; și să modifice legislația națională relevantă astfel încât obligația de a oferi cazare și îngrijire adecvată vârstei să se refere și la minorii cu vârsta peste 16 ani; să alinieze practica în consecință;
9. să se asigure că se efectuează o evaluare individuală înainte de a decide asupra utilizării perchezițiilor corporale integrale și să ia în considerare utilizarea de metode mai puțin invazive;
Returnare forțată
10. să ia măsuri pentru a crește eficiența sistemului de monitorizare a returnării forțate, prin monitorizarea și a returnărilor forțate efectuate prin zboruri regulate și prin extinderea domeniului de aplicare al activității de monitorizare la toate fazele operațiunii de returnare forțată”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News