Aceste diviziuni persistente între cele 27 de state membre UE cresc şansele ca miniştrii energiei din blocul comunitar să nu poată să îşi dea aprobarea finală pentru plafonarea preţului gazelor la reuniunea lor din 24 noiembrie, aşa cum se preconiza anterior.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, la o reuniune a ambasadorilor statelor membre UE, care a avut loc vineri, reprezentanţii Belgiei, Greciei, Italiei şi Poloniei au anunţat că vor o propunere completă cu privire la plafonarea preţului gazelor din partea Executivului comunitar înainte de reuniunea miniştrilor Energiei din 24 noiembrie.

În caz contrar, cele patru state au ameninţat că nu vor fi de acord cu întregul pachet de măsuri care trebuie aprobat, pachet care include şi demararea achiziţiilor comune de gaze în blocul comunitar precum şi urgentarea procedurilor de eliberare a autorizaţiilor pentru proiectele din domeniul energiilor regenerabile. Comisia Europeană, care elaborează legislaţia UE şi o supune aprobării statelor membre, a reacţionat prin promisiunea că va prezenta o schiţă a unui plafon de preţ la gaze şi va face acest lucru înainte de reuniunea miniştrilor Energiei din 24 noiembrie.

Șansele ca această schiţă să fie gata pentru a fi aprobată până la 24 noiembrie sunt foarte mici...

Însă şansele ca această schiţă să fie gata pentru a fi aprobată până la 24 noiembrie sunt foarte mici, susţin sursele care au luat parte la discuţiile cu uşile închise care au avut loc vineri. Singure, cele patru state menţionate nu pot bloca un acord la nivelul Uniunii Europene. Însă ar putea face acest lucru dacă reuşesc să pună la punct o coaliţie mai amplă în rândul majorităţii statelor membre UE care cer de mai multe luni o plafonare a preţului gazelor naturale pentru a duce în jos preţurile ridicate de pe piaţă.

Opoziţia la ideea plafonării este limitată la câteva state membre dar în fruntea lor se află Germania, cea mai mare economie a blocului comunitar, care susţine că un plafon riscă să îi descurajeze pe furnizorii de gaze şi de asemenea ar reduce stimulentele pentru a diminua consumul de gaze în UE.

Lipsa unui acord în rândul celor 27 de state membre UE slăbeşte răspunsul blocului comunitar la o gravă criză energetică, ce are legătură cu războiul din Ucraina şi inflaţia record din UE, care se confruntă în prezent cu o nouă recesiune tocmai când şi-a revenit după pandemia de COVID. 

Vezi și - Inflația din Germania, un nou maxim în octombrie. Prețurile la alimente și energie continuă să crească

Inflația din Germania a fost în luna octombrie de 10,4% față de aceeași lună a anului trecut, a anunțat vineri Oficiul Federal de Statistică.

În Germania, creșterea prețurilor la alimente și energie a dus inflația la un nou maxim în octombrie, a raportat Welt. Inflația luna trecută a fost de 10,4% față de aceeași lună a anului trecut, după cum a anunțat vineri Oficiul Federal de Statistică, confirmând astfel o estimare inițială de la sfârșitul lunii octombrie. Excluzând alimente și energia, inflația ar fi fost de doar 5%.

Prețurile energiei au crescut cu 43% din cauza creșterii globale a prețurilor de achiziție, prețul gazelor naturale s-a dublat cu peste 109,8%. Încălzirea centralizată a devenit mai scumpă cu 35,6%. Prețurile lemnului de foc, peleților de lemn și altor combustibili au crescut cu 108,1%, au spus statisticienii. Păcura a fost cu 82,8% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut, electricitatea a fost cu 26,0% mai scumpă, iar benzina a costat cu 22,3% mai mult.

De asemenea, statisticienii au observat creșteri ale prețurilor în toate grupele de alimente: grăsimile și uleiurile comestibile (cu 49,7%), produsele lactate și ouăle (28,9%), legumele (23,1%) și pâinea și produsele din cereale (19,8%). În ansamblu, prețurile la alimente au crescut cu 20,3%, conform RMX. VEZI articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News