Dîncu: Rusia nu are resursele de a deschide un front împotriva NATO

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a fost prezent la emisiunea „Subiectiv“, la Antena 3, unde a fost întrebat despre războiul din Ucraina.

„Vreau să vă întreb dacă, din analizele dumneavoastră, există vreun pericol, chiar și accidental, ca în România să se întâmple niște lucruri, având în vedere că se apropie războiul la 50 de kilometri?“, a întrebat Răzvan Dumitrescu.

„Războiul este aproape, dar noi suntem pe granița NATO și nu riscă nici NATO, pentru că, potrivit tratatului, nu poate interveni pe un teritoriu străin, într-o țară care nu este membru NATO, dar nici Federația Rusă nu are resursele și posibilitatea de a deschide un asemenea front. Eu spun că, în acest moment, trecând peste scenariile speciale făcute la NATO, dar fără probabilitate, nu avem o amenințare directă”, a spus, la Antena 3, Vasile Dîncu.

Drona căzută la Zagreb transporta o bombă, dar aceasta nu conţinea explozivi, ci o substanţă neidentificată (comisia de anchetă)

Drona de recunoaştere, de producţie sovietică, care a căzut pe 10 martie în sud-vestul capitalei croate Zagreb, fără a produce victime, transporta o bombă de aviaţie care a explodat la contactul cu solul, dar nu conţinea explozivi, ci o substanţă neidentificată, au indicat miercuri oficiali ai parchetului din Zagreb, într-o conferinţă de presă, transmit Reuters şi HINA.

Anchetatorii nu au vrut să dezvăluie ţinta intenţionată a dronei sau cine a lansat-o, însă Ungaria a anunţat la vremea respectivă că drona Tupolev TU-141 fusese depistată în spaţiul aerian ungar, după ce fusese detectată deasupra Ucrainei, şi intrase prin spaţiul aerian al României.

Drona a zburat la altitudinea de 1.000 de metri şi s-a prăbuşit la sol la 7 minute după ce pătrunsese în spaţiul aerian croat, a indicat tot atunci guvernul de la Zagreb. Incidentul s-a produs la două săptămâni după ce Rusia declanşase invadarea Ucrainei (citește continuarea AICI).

Putin mai primește o lovitură. Finlanda va decide dacă va aplica la NATO „în câteva săptămâni”

Vorbind la o conferință de presă comună cu omologul său suedez, potrivit The Guardian, Marin a spus reporterilor:

„Există diferite perspective de a aplica (pentru) aderarea la NATO sau de a nu aplica și trebuie să le analizăm foarte atent. Dar cred că procesul nostru va fi destul de rapid, se va întâmpla în săptămâni.”

Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat Finlanda și Suedia împotriva aderării la NATO, susținând că extinderea ulterioară a alianței „nu va aduce stabilitate continentului european”.

De asemenea, Rusia a avertizat anterior că va trebui să „reechilibreze situația” cu propriile măsuri dacă cele două țări aderă la NATO.

Finlanda, stat membru al UE, are o graniță de 1.300 km cu Rusia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News