Opozanții Dianei Șoșoacă vor să depună o altă contestație care să o scoată pe aceasta și din alegerile parlamentare.

Există posibilitatea depunerii unei alte contestații care să o scoată pe Diana Șoșoacă și din alegerile parlamentare. Candidatura ei a fost validată de către Biroul Electoral Municipal, însă sursele Antena 3 CNN susțin că cei care i-au contestat candidatura pentru Cotroceni se îndreaptă spre tribunal pentru un nou astfel de demers. Judecătorii Curții Constituționale au argumentat această decizie bazându-se pe jurământul de credință. Ei spun: "Chiar dacă jurământul de credință se depune de către candidatul câștigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale."

Conform art 59 din Legea 208/2015, ” (1) admiterea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripţie sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face, în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, şi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării deciziei de acceptare. (2) Respingerea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripţie sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, şi poate fi contestată de către candidat ori de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la data afişării deciziei de respingere.

(3) Biroul Electoral Central şi birourile electorale de circumscripţie întocmesc procese-verbale din care rezultă data şi ora afişării deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii”. 

Pe 17 octombrie a fost termenul limită pentru depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale, iar pe 19 octombrie este termenul limită pentru admiterea sau respingerea candidaturilor pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale din țară, potrivit calendarului făcut public de BEC.

Pe data de 28 octombrie se va constata rămânerea definitivă a candidaturilor pentru circumscripțiile electorale din țară, iar pe 1 noiembrie începe campania electorală.

Cu alte cuvinte, dacă Diana Șoșoacă nu poate să îndeplinească condițiile din jurământ, înainte de depunere, atunci s-ar putea să nu le îndeplinească nici după. Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, a comentat acest subiect într-o intervenție la Antena 3 CNN.

Sunt obligați judecătorii să țină cont de decizia precedentă a Curții Constituționale?

"Deciziile Curții Constituționale sunt în general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Totuși, Curtea Constituțională nu judecă oameni, ea judecă legi. Dacă una din legile în baza căreia ar trebui să fie invalidată doamna Șoșoacă în calitate de senator sau de candidat la Senat ar fi constituțională, atunci judecătorii aveau obligația să respecte decizia Curții Constituționale. Dar, candidatura dumneaei a fost eliminată pe motive care nu țin de lege. Nu e nicio lege declarată neconstituțională, din legile care au fost avute în vedere la ce au făcut ei acolo. Deci, dacă decizia a trecut și a ajuns la tribunal, la tribunal ca să ajungă din nou la Curtea Constituțională ar trebui să evoce un text din legile care se aplică în situația aceasta de validare și invalidare și să-l declare neconstituțional. Altfel spus, în această fază nu poate să-i dea o soluție doamnei Șoșoacă. Acea discuție creează un cadru sau o procedură judiciară prin care Curtea Constituțională poate judeca altă candidatură, pe care să o desemneze ca fiind valabilă sau nevalabilă", a spus Augustin Zegrean. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News