Suveranii regatelor și imperiilor, acele capete încoronate care au decis soarta popoarelor lor, au avut în culisele vieților lor slăbiciuni omenești, ca oricare om de rând.

Cu toate că s-au străduit permanent pentru a păstra discreția, cronicile vremii au scos la iveală legături amoroase dintre cele mai pătimașe. În privința regilor din Europa, Ludovic al XIV-lea și Ludovic al XV-lea (Franța) sunt campionii metreselor regale (multe dintre ele oficiale), fiecare cu câte peste 15 favorite. Dar noi ne vom îndrepta atenția spre Curțile Imperiale, unde istoria la rang înalt a fost adesea pigmentată cu povești de dragoste.

Amantă din patriotism

Maria Walewska a fost o nobilă poloneză care a trăit numai 31 de ani (1786-1817). Dintre aceștia, patru ani i-a oferit lui Napoleon Bonaparte, împăratul Franței. În perioada 1806 și 1810, suveranul francez trecea printr-o perioadă dificilă cu prima sa soție, Joséphine, și patima sa pentru Maria a fost instantanee. Frumusețea ei răpitoare l-a fermecat din prima clipă. Niciunul dintre ei nu a ținut seama că este căsătorit (Maria cu contele Colonna Waleswski, cu care avea un copil). Era o femeie bine educată, printre profesorii ei aflându-se și Nicolas Chopin, tatăl marelui compozitor.

Napoleon a insistat să o întâlnească la Varșovia, în casa contelui Potocki. Puțin după aceea, Maria a devenit metresa împăratului, locuind fie la Palatul Finckenstein (estul Prusiei), fie la Palatul Schönbrun, la Viena. Cronicile vorbesc despre această relație ca despre un „sacrificiu total” al splendidei poloneze. Și asta pentru că interesul ascuns al amantei era ca Napoleon, prin puterea sa europeană, să ajute Polonia să devină independenta față de Rusia și Prusia. Din dragostea lor a rezultat un băiat, Alexander Joseph (1810-1868) care a fost trecut în acte ca fiind al soțului Mariei... În 1810, Napoleon plănuia cea de-a doua căsătorie, cu Marie Louise de Parma, și a încetat relația cu Maria oferindu-i o rentă uriașă. Fosta metresă s-a recăsătorit, dar a murit după o lungă boală de rinichi.

Citește și: Napoleon și Josephine, contractul lor de căsătorie, vândut la licitație

 

Drama de la Mayerling

Baroneasa austriacă Mary Vetsera a murit la numai 17 ani, împreuna cu iubitul său, prințul moștenitor Rudolf de Austria, la domeniul de vânătoare de la Mayerling (la 24 kilometri de Viena), la 30 ianuarie 1889. Din datele aflate pe ocolite (nu și din cele puse la dispoziție de Casa Imperială de la Viena), rezultă că a fost o dublă sinucidere cu arme de foc... Adolescenta metresă îl cunoștea pe prinț numai de trei luni. Rudolf de Austria era căsătorit cu Stephanie a Belgiei din 1881 și avea un copil. El întreținea și alte amante, printre care și actrița Mitzi Kaspar. Din disperare – căci nici împăratul Franz Josef și nici papa nu i-ar fi desfăcut căsătoria –, Rudolf căuta o parteneră de sinucidere. Mitzi Kaspar a fost prima căreia i-a propus acest lucru, dar ea a refuzat. Mary Vetsera ar fi acceptat să moară împreună cu iubitul. El a ucis-o și apoi s-a sinucis, dar drama a rămas un mister.

Ecaterina cea Mare, văduva singură, dar nu neagră

De origine germanică, țarina Caterina a II-a cea Mare (1729-1796) a fost căsătorită cu Petru al III-lea, care a murit pe când ea avea 33 de ani (1762). Pe lângă modernizarea Rusiei, această suverană înțeleaptă și cultă a avut numeroși iubiți (cel puțin cinci, Potemkin favorit principal), ultimul fiind prințul Zubov, cu 40 de ani mai tânar decât țarina. Ea a început colecționarea operelor de artă pentru Muzeul Ermitaj.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News