Sarmizegetusa Regia își dezvăluie secretele. Arheologii au făcut mai multe descoperiri importante, după ce au săpat la o adâncime considerabilă.

Arheologii se află din luna iulie la Sarmizegetusa Regia (județul Hunedoara), unde cercetează două dintre terasele cele mai importante ale capitalei dacilor: Terasa a IX-a și Terasa a X-a.

În acest timp, au fost scoase la iveală rămășițele a două construcții antice: un zid de susținere a Terasei a IX-a, care ar fi avut dimensiuni de câțiva metri în vremea regelui Decebal, și fundația unui edificiu necunoscut care poate fi pus în legătură cu marele templu de andezit de pe Terasa a X-a.

Pe Terasa a IX-a, în vecinătatea locului unde în ultimii ani au fost descoperite ruinele unui templu antic și o ramură a unui drum pavat, săpăturile au dus la dezvelirea unui segment al zidului de susținere al terasei, clădit cel mai probabil în secolul I. î. Hr., dezvăluit în premieră în acest an.

„Am făcut o cercetare în partea de est a terasei a IX-a, unde am dorit să identificăm un nou segment al zidului de susținere a terasei. Ceea ce s-a și întâmplat, după un volum de muncă destul de mare. La aproape doi metri și jumătate adâncime au fost descoperite primele elemente ale paramentului exterior al zidului”, a precizat arheologul Răzvan Mateescu, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, responsabil ştiinţific al colectivului de cercetare al cetăţilor dacice.

Zidul ar fi fost dezafectat în Antichitate. Ar fi fost acoperit cu un strat gros de pământ și piatră pentru ca terasa să poată fi extinsă și supraînălțată peste el.

Clădirea misterioasă de lângă Templul de andezit

 

Terasa a X-a din Sarmizegetusa Regia este cunoscută pentru templul său cu coloane de andezit, din care s-au păstrat bazele (plintele) de andezit cu diametrul de doi metri și câteva rămășițe ale coloanelor. Templul, format din șase rânduri de coloane, cu câte zece elemente, ar fi rămas nefinalizat din cauza războaielor daco-romane.

Pe aceeași terasă, se mai află rămășițele unui sanctuar mai vechi, de calcar, din care s-au păstrat rămășițele unor stâlpi și ale unor lespezi care compuneau altarul acestuia. Arheologii au cercetat zona sudică a terasei, în vecinătatea templului de andezit și au descoperit rămășițele unui edificiu necunoscut.

„În săpătura de pe terasa a X-a au fost identificate fundațiile unei construcții destul de mari. Spre bucuria noastră, fundațiile respective sunt destul de bine păstrate. Urmează ca în acest an, cel mai probabil în septembrie, să extindem săpătura și să vedem mai multe lucruri legate de planimetria construcției și despre funcționalitatea și datarea ei. Nu se știa despre existența ei. Știm, chiar și din săpăturile anterioare că pe Terasa a X-a, în diferite etape s-au ridicat mai multe construcții. Avem nevoie de o cercetare suplimentară și trebuie să vedem dacă nu o putem corela cu construcțiile din vechile descoperiri de pe Terasa a X-a. Este o construcție care a fost dezafectată încă din Antichitate”, spune arheologul Răzvan Mateescu.

Rămășițe de tencuială și de mozaic, dar și resturi de materiale mistuite de un incendiu care ar fi cuprins în Antichitate clădirea au mai fost descoperite de arheologi.

Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai ofertante monumente istorice din România, în privința descoperirilor arheologice. Capitala dacilor din Munții Șureanu a fost scoasă la iveală la începutul secolului al XIX-lea, în goana localnicilor după comorile antice ascunse printre ruinele și în împrejurimile ei, iar de atunci a reprezentat o resursă inepuizabilă de noutăți arheologice pentru oamenii de știință. Începând din anii ´50, când au fost dezvelite complet cele mai multe dintre edificiile aflate în „Incinta sacră” din Sarmizegetusa Regia, campaniile arheologice au loc aici aproape în fiecare an.

Terasele Sarmizegetusei Regia, protejate cu ziduri puternice

 

Așezarea antică cuprindea mai mult de o sută de terase, create de oameni pe Dealul Grădiștii, prin eforturi considerabile. Cele mai importante sunt terasele a IX-a, a X-a și a XI-a, dispuse în trepte, în zona sacră, sprijinite de ziduri puternice de calcar și protejate de alte ziduri de apărare, pe care s-au descoperit rămășițele a opt temple și a altor construcții antice interesante.

Potrivit unor arheologi, Terasa a IX-a, acoperită în mare parte de pădure, era protejată din deal de un zid și susținută de alte ziduri. Terasa a X-a, amenajată în mai multe etape, era protejată în Antichitate de un zid de susținere care se ridica la circa 6 – 7 metri, iar un alt zid ar fi fost ridicat pentru sprijinirea ei, odată cu începerea construcției la templul de andezit. Terasa a XI-a, pe care cele mai multe temple din Sarmizegetusa Regia, cu o lungime de peste 200 de metri și o lățime de circa 50 de metri, ar fi fost sprijinită de un zid de calcar a cărei înălțime maximă ajungea la 12 – 14 metri în Antichitate, scrie Adevărul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News