Arheologii de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) au descoperit la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, mai multe vestigii arheologice care datează din neolitic, epoca bronzului și perioada culturii Gava. Acestea au o vechime de peste 3.000 de ani, potrivit weradio.

Săpăturile au avut loc în cadrul proiectului de cercetare arheologică preventivă, realizat pe o stradă din municipiu, unde au fost descoperite materiale arheologice preistorice importante, care datează din epoca pietrei, epoca cuprului, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migrațiilor și perioada medievală.

Situl „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș” (Hosszú) a fost descoperit în anul 1996, iar de-a lungul timpului au fost realizate mai multe cercetări arheologice.

„Cercetări arheologice preventive de mare amploare au fost efectuate în situl respectiv în anii 2019-2020. În urma acestor săpături s-au cercetat 947 de complexe arheologice și o suprafață de cca. 10 hectare. Din numărul total al complexelor descoperite, 938 erau gropi cu materiale atribuibile culturii Gáva-Holihrady (datată între 1200-850 î. Chr.) din epoca bronzului târziu, șase morminte (de incinerație și de inhumație) cu depuneri datând din perioada mijlocie a epocii bonzului, 4 morminte cu depuneri de cai (câte 2 cai în fiecare groapă), respectiv trei gropi din perioada medievală sau modernă. În prezent, apreciem că situl acoperă o suprafață foarte mare de cca. 50 ha, cuprinsă între râul Olt, pârâul Arcuș și prima terasă de la marginea dealurilor Arcușului. Cele mai vechi descoperiri datează din neolitic (Cultura Criș, mil. VI a. Chr), epoca bronzului (mil II a. Chr) și din perioada culturii Gava (finalul epocii bronzului – începutul epocii fierului).”, a transmis dr. Dan-Lucian Buzea, care a făcut parte din echipa de cercetare coorodnată de drd. Puskás József (responsabil științific proiect), alături de dr. Dan Ștefan, dr. Paula Nicoleta Mazăre și dr. Florentina Mărcuți.

Potrivit echipei MNCR, cercetările arheologice au urmărit identificarea și documentarea unei locuințe de suprafață (formă rectangulară de 8×4 m) în care a fost descoperită și o vatră de foc cu diametrul de 1 metru, o groapă circulară de mari dimensiuni (4,5 metri în diametru) săpată în mai multe trepte, precum și mai multe gropi de stâlpi.

În locuință au fost descoperite fragmente de vase întregibile, de diferite dimensiuni, obiecte din lut ars, os, piatră și oase de animale, care provin din perioada bronzului târziu, cultura Gáva, datată cronologic între 1200-850 î. Chr.

„Dintre piesele deosebite descoperite cu ocazia acestei săpături arheologice, remarcăm o figurină avimorfă (reprezentare de pasăre) modelată din lut ars și o piesă monumental realizată tot din lut ars, un ”cățel de vatră” de formă trunchipiramidală, decorat pe o suprafață cu mai multe cercuri concentrice (două așezate simetric în partea superioară și 3 în partea inferioară), păstrat aproape integral. Până în anul 2023, în această zonă a municipiului Sfântu Gheorghe s-au construit foarte multe locuințe care au afectat parțial acest sit. Datorită faptului că suprafața în plan a sitului nu era reglementată juridic, proprietarii de terenuri au construit case fără să pună în practică proiecte de cercetare arheologică preventivă. În prezent, asupra zonei este instituit un regim de protecție, situl fiind delimitat și inclus în Planul Urbanistic General (PUG) din anul 2023, orice fel de intervenție în sol și subsol necesită cercetări arheologice preventive”, a mai transmis echipa MNCR.

Aceeași sursă precizează într-un comunicat de presă că toate proiectele de investiții care vor avea loc în această parte a orașului vor fi precedate de proiecte de cercetare arheologică (diagnostic arheologic, supraveghere argheologică sau cercetare arheologică păreventivă), inclusiv viitorul proiect de construire a Patinoarului de la Sfântu Gheorghe se va face după ce suprafața de 15.000 mp va fi eliberată din punct de vedere arheologic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News