De ce ”funcționează” creierul mai puțin atunci când aude limba maternă?
Data publicării:
Autor: Elena Didila
WhatsApp
Fotografie de la Leeloo Thefirst/ Pexels
Fotografie de la Leeloo Thefirst/ Pexels
Ce efect are asupra creierului sunetul primei limbi învățate în copilărie? În termeni neștiințifici am putea spune, „liniștitor”. Chiar și la persoanele confortabile cu mai mult de o limbă, limba învățată devreme în viață are o dimensiune atât de familiară încât permite creierului un lux rar profitat: odihna. 

Deși este un subiect fascinant, studiile asupra persoanelor cu abilități lingvistice extrem de avansate - precum poligloții sau hiperpoligloții, care sunt capabili să vorbească fluent zeci de limbi - sunt foarte puține. Doar 1% din populația lumii are aceste ”superputeri”, iar recrutarea subiecților pentru un studiu este cu adevărat complicată.

O echipă de neurologi de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a reușit să studieze 25 de poligloți, dintre care 16 hiperpoligloți (adică cunoașterea a peste 10 limbi, conform criteriilor stabilite în studiu). Printre participanți a fost chiar și o persoană capabilă să vorbească peste 50 de limbi diferite, scrie Focus.

Scopul studiului a fost să înțeleagă ce se întâmplă în creierul poligloților atunci când aud unele dintre limbile pe care le cunosc, inclusiv limba lor maternă.

Voluntarii au ascultat câteva fragmente de 16 secunde din Biblie sau Alice în Țara Minunilor: unul în limba lor maternă, trei în limbile cu care erau familiarizați și patru în limbi pe care nu le cunoșteau. Printre pasajele în limbi necunoscute, au existat însă un cuplu în limbi similare cu cea nativă: de exemplu, spaniolă, dacă limba maternă a voluntarului era italiană.

Pentru a măsura activitatea creierului, echipa a folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care le permite să analizeze volumul sanguin și concentrația de oxigen din creier. 

Indiferent de limbajul auzit, la voluntari s-au activat mereu aceleași zone de specialitate, în lobii frontali și temporali stângi ai creierului. Acesta este circuitul creierului pe care noi toți (chiar și cei care cunosc o singură limbă) îl folosim pentru a conecta sunetele la semnificația lor. 

În general, la persoanele implicate în studiu, cu cât o limbă era mai familiară, cu atât răspunsul creierului în aceste zone era mai marcant. Chiar și limbile nefamiliare, asemănătoare celei native, păreau să trezească o activare foarte importantă, de parcă creierul ar încerca să recunoască, în sunetele percepute, o oarecare asonanță cu cuvintele deja cunoscute.

Mult mai puțin efort

Dar ceva ciudat sa întâmplat când participanții au ascultat fragmentul în limba lor maternă. Activarea creierului în zonele de vorbire a fost relativ scăzută, mai puțin marcată decât atunci când au auzit cuvinte în alte limbi cunoscute.

Potrivit autorilor studiului, este ca și cum ar fi necesare mai puține resurse ale creierului pentru a procesa limbajul matern.  De parcă creierul, în acea zonă, ar putea proceda în rezervă, pentru că este deja obișnuit și experimentat. Dacă ar fi așa, ar putea însemna că pentru a obține cel puțin o familiarizare strânsă cu alte limbi străine, ar fi mai bine să le înveți în tinerețe, pentru a acumula mai multă experiență. Un fapt deja cunoscut.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel