Când suntem stresaţi, agitaţi, nerăbdători sau trişti, suntem tentaţi să mâncăm mai mult. De multe ori, dulciuri. Fără măsură. Care este explicaţia ştiinţifică?

Stresul afectează un procent mare din populație în zilele noastre. Munca, suprastimularea și problemele de echilibrare a muncii și a vieții de familie sunt factori care pot duce la stres. În mod interesant, acesta poate chiar crește apetitul. Suntem obișnuiți să trăim momente de stres, e ceva ce a ajutat specia noastră să supraviețuiască în fața unor situații ostile. Dar, totuși, cum se explică legătura dintre epuizarea mentală și foamea bruscă?

Relaţia secretă dintre mâncare şi stres

Un studiu publicat în revista Physiology and Behavior a arătat că persoanele stresate au tendința de a alege alimente „nesănătoase”, bogate în grăsimi, cum ar fi alimentele prăjite, în detrimentul alimentelor benefice, cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi strugurii. Un alt experiment realizat de aceiași autori a arătat că femeile, mai degrabă decât bărbații, au crescut semnificativ consumul de alimente atunci când au fost stresate, în special cele care urmau deja o cură de slăbire.

Ce spun psihologii

Specialiștii spun că atunci când te confrunți cu o situație de stres, corpul tău produce hormoni de stres care declanșează un răspuns de lupta sau retragere și ne activează sistemul imunitar. Hormonii de stres vor reveni la normal rapid odată ce evenimentul stresant se încheie și nu vor există efecte de durata. Însă o expunere repetată la un nivel ridicat de stres poate avea efecte negative asupra sănătății tale, pe termen lung. Multe cercetări au legat unul dintre efectele negative ale stresului cu apetitul. Stresul, pe termen scurt, îți poate opri apetitul. Însă dacă acesta persistă, atunci te poți confruntă cu un apetit crescut, fapt care conduce la depunerea de kilograme nedorite și, în unele situații, la agravarea unor afecțiuni deja existente sau la apariția altora noi.

Potrivit unui studiu publicat de revista Psychoneuroendocrinology, excesul de cortizol poate face ca oricine să nutrească o anumită dorință pentru consumul de alimente nocive. Când stresul persistă, glandele suprarenale eliberează un hormon numit cortizol, cunoscut și sub denumirea de „hormonul stresului”. Studiile au arătat că persoanele cu niveluri persistente ridicate de cortizol, pe perioade lungi de timp, au o greutate corporală mai mare, prezintă un indice de masă corporală (IMC) mai mare, precum și o talie mai mare, comparativ cu persoanele cu niveluri scăzute ale acestui hormon. Se cunosc atâtea cazuri de pacienți care au luat în greutate chiar și 10 kgilograme într-un singur an doar pe fondul consumului emoțional. Femeile par să fie mai predispuse să apeleze la mâncatul pe fond emoțional comparativ cu bărbații, care preferă alcoolul sau fumatul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News