Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, spune că românii care au credite cu dobândă variabilă pot sta ceva mai liniştiţi în următoarea perioadă. 

"Nu mai cresc ratele românilor. Sau, cel puţin, nu toate ratele. În România sunt undeva la 700.000 de credite cu rate variabile. Altele, un număr ceva mai mic, dar oricum, consistent, sunt cu rate fixe sau cu rate în valută. Sigur, cele în valută vor creşte şi ele, pentru că ţin de politica Băncii Centrale Europene şi va creşte. Dar cele cu rate variabile, probabil 300-400 de mii, cam jumătate-jumătate sunt cu ROBOR, cu indicele ROBOR şi cealaltă jumătate cu IRCC, noul indice. Cele cu ROBOR nu vor mai creşte. Roborul şi-a atins maximum, cel puţin pentru această perioadă de timp, aşa cum vedem lucrurile acum la Banca Centrală, dacă nu apar, Doamne fereşte, crize noi, dar nu le întrevedem.

Am pus o paranteză cu această potenţială ameninţare, doar pentru că în ultima perioadă au trecut multe peste noi: pandemii, războaie şi aşa mai departe, pe care nimeni nu le prognozase, nimeni nu le avea în calcul.

Deci, trebuie să fim cumva atenţi la neaşteptatul, neaşteptat. Iar aceste credite cu ROBOR nu vor mai creşte. Ele au atins 8,8 şi ceva în cursul anului trecut, acum e 7,20 ROBORUL la 3 luni după care se cotează, deci este într-o scădere. Cele cu IRCC. IRCC-ul este un indice compozit care reflectă tranzacţiile efectuate în urmă cu 6 luni pe scadenţe, probabil mai, cu siguranţă, mai scurte decât 3 luni. Ele au fost în jur de 6 acum 3-4 luni, asta înseamnă că în trimestrul 2, probabil, va trece de 6. Acuma e 5,98, va trece de 6. Uşor trecut de 6, dacă asta înseamnă creştere, da, poate că atunci mai avem.. .", a declarat Dan Suciu, citat de Rador.

De unde au plecat creşterile. Răspunsul lui Dan Suciu 

Întrebat care au fost cauzele acestor creşteri rapide, mai ales că România se obişnuise cu o monedă stabilă şi cu o inflaţie scăzută, Dan Suciu dă vina pe conflictul din Ucraina. 

"Leul a rămas stabil, chiar foarte stabil în această perioadă. Nici nu ne mai uităm la cursul de schimb când îl vedem că rămâne la acelaşi nivel 4,90- 4,92- 4... nu, nu ne mai interesează. Aproape că nu mai interesează, dar, din nou, acest lucru a fost, pe de o parte, o încercare a Băncii Centrale de a aduce o anumită stabilitate într-o perioadă în care toţi ceilalţi indicatori, numai stabili nu erau. Într-o perioadă de război, de incertitudini majore, încercat să aducem ceva certitudine, un picior de sprijin, un element de sprijin.

Dar nu este o politică pentru totdeauna. Sigur că acum observăm chiar o uşoară întărire a cursului nu... pentru că intră mulţi bani în ţară şi probabil vom vorbi despre asta. Intră multe investiţii în ţară, mai mult decât ne-am fi aşteptat. Şi atunci, tot ai imaginea aceasta oarecum sumbră asupra economiei, nu prea e corectă. Are sigur şi elemente neplăcute, dar în economia noastră o grămadă, dar una peste alta nu suntem într-o situaţie disperată şi nici de criză şi vorbeaţi de stabilitate şi de europenitatea coeficienţilor noştri economici, nu? Cursul este stabil, inflaţia noastră, drept, e mult mai mare, dar e o perioadă în care inflaţie avem în toată Europa, nu avem cea mai mare inflaţie din Europa, sunt cel puţin şapte sau opt ţări în faţa noastră cu inflaţia. Nu e de laudă neapărat asta. Nu-i concurs.

Dar suntem într-o perspectivă europeană, în care, din păcate, statele din est-estul Europei, din motive economice mai tradiţionale, să spun aşa, aşa s-a dezvoltat economia lor, sunt economii în creştere, recuperează decalaje faţă de ţările occidentale, au o inflaţie mai mare, ba chiar mai mare decât România, Ungaria, Cehia, Polonia, ţările baltice au toate inflaţie mai mari decât în România. În Occident e altceva şi nu, nu din cauza faptului că ei au monedă europeană, ţările baltice au monedă euro şi au inflaţie de 20 şi ceva la sută. Sunt, sigur, conjuncturi economice, dar una peste alta, peste tot, inclusiv în România sau mai ales în România, în alte ţări au fost şi alte influenţe, dar mai ales în România, principala influenţă au determinat-o preţurile la energie. 80% din indicele de inflaţie vine direct sau indirect din preţul la energie, care a crescut, ca Făt-Frumos să ca Zmeul mai degrabă. Şi aceste preţuri apoi s-au transferat rapid, mai rapid decât ne aşteptam şi i-au surprins pe toţi economiştii în preţurile la alimente. De aici vin creşterile", a mai arătat purtătorul de cuvânt al BNR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News