Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate, luni, de băncile autorizate să opereze pe piaţa valutară:
MONEDA SIMBOL RON
1 Euro EUR 4,9207
1 Dolar american USD 4,6726
1 Dolar australian AUD 3,1778
1 Leva bulgărească BGN 2,5159
1 Dolar canadian CAD 3,4784
1 Franc elveţian CHF 4,9903
1 Coroană cehă CZK 0,2020
1 Coroană daneză DKK 0,6616
1 Liră egipteană EGP 0,1899
1 Liră sterlină GBP 5,7178
100 Forinţi maghiari HUF 1,1975
100 Yeni japonezi JPY 3,4523
1 Leu moldovenesc MDL 0,2383
1 Coroană norvegiană NOK 0,4773
1 Zlot polonez PLN 1,0479
1 Rublă rusească RUB 0,0750
1 Coroană suedeză SEK 0,4524
1 Liră turcească TRY 0,2507
1 Rand sud-african ZAR 0,2711
1 Real brazilian BRL 0,8952
1 Renminbi chinezesc CNY 0,6716
1 Rupie indiană INR 0,0571
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3599
1 Peso mexican MXN 0,2392
1 Dolar neo-zeelandez NZD 2,9901
1 Dinar sârbesc RSD 0,0419
1 Hryvna ucraineană UAH 0,1265
1 Dirham Emiratele Arabe AED 1,2721
1 Kuna croată HRK 0,6515
1 Baht thailandez THB 0,1346
1 Gram de aur XAU 269,7555
1 DST XDR 6,2057
Cursurile pieţei valutare sunt calculate de Banca Naţională a României pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor şi aurului în tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile, scrie Agerpres.
Creşte preţul barilului Brent după ce statele UE au convenit asupra plafonului pentru petrolul rusesc
Cotaţia barilului de ţiţei Brent a urcat luni, după ce grupul OPEC+ a decis să menţină ţintele de producţie, în contextul în care Uniunea Europeană impune un plafon de preţ pentru petrolul rusesc, transmite Reuters.
În acelaşi timp, un semn pozitiv privind cererea de combustibil l-a reprezentat atenuarea restricţiilor COVID-19 în multe oraşe din China.
La bursa de la Londra, cotaţia ţiţeiului Brent a urcat cu 0,8%, până la 86,29 dolari per baril, în timp ce la bursa de la New York cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate a crescut cu 0,9%, până la 80,68 dolari pe baril.
La reuniunea de duminică, grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei) a convenit să respecte planul convenit luna trecută, de a reduce producţia cu două milioane de barili pe zi, din noiembrie până în 2023.
Analiştii susţin că decizia OPEC+ era aşteptată, deoarece marii producători aşteaptă să vadă impactul deciziilor privind petrolul din Rusia. Luni intră în vigoare un embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. În urma acestui embargo, începând de luni Rusia nu va mai livra statelor UE decât petrol prin conducte. De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Horoscop 28 martie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are nevoie de o schimbare. Bucură-te de viață!
- Alternativa din capitalele europene, după interzicerea centralelor pe gaz. Ștefan Pălărie (USR): Nu transportă gaz până în apartament
- AFM, finanțare de 1900 de euro pentru fiecare familie unde venitul pe membru este sub 1700 de lei. Ce este programul ”Prima Conectare”. ”Aduceți civilizația în casa omului”
- Dan Negru mai vrea o lege dacă se decide închiderea supermarketurilor în weekend: Să-i interzică lui Bartoș!
- BANCUL ZILEI: După căsătorie...
- Strategul Cristian Socol, reacție la ultimele date Eurostat despre România. Am depășit și Ungaria. Cea mai mare viteză din ultimii 10 ani
- Şedinţă de Guvern: Modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pe ordinea de zi
- Un înlocuitor al zahărului, mai dăunător decât zahărul în sine. Medicii trag un semnal de alarmă: Evitați-l!
- Alexandru Rafila, reacție după ce Oana Sivache (ASSMB) a fost inculpată de DNA
- Motivul pentru care testele PISA nu sunt relevante pentru România. Marian Staș, coordonator de programe educaționale: Analfabetismul logic e problema