Data publicării: 09.05.2021 21:40

Cum va fi lumea post-COVID. Ce ne arată experiența Morții Negre, a SARS și a Gripei Spaniole

Sursa foto: Iuliia Prokopiv / https://scop.io/products/person-holding-red-metal-door?variant=37674939023537

În primăvara anului 2020, când Europa și SUA erau în lock-down, expresia ”Lumea nu va mai fi la fel după pandemie” devenise un loc comun în presă și pe rețelele sociale. Câștigătoarea premiului Pulitzer, evident o jurnalistă specializată în sănătate publică, a folosit formula ”Viața noastră nu va fi niciodată la fel” într-un articol care avertiza că pandemia nu se va sfârși nici în 2021, nici în 2022.

Astăzi, când țările industrializate încep să relaxeze restricțiile, oamenii se întorc la vechile obiceiuri, în ceea ce privește viața socială, uitând văicărelile online din urmă cu 12 luni. Totuși, publicul este prudent în ceea ce privește consumul, relevă studiile de profil, iar această prudență se va manifesta cel puțin în următorii doi ani. Experiența precedentelor crize pandemice arată, pe de altă parte, că lumea după COVID-19 se va schimba într-un ritm mai accelerat decât o făcea înainte.

Ciuma, sau Moartea Neagră, care a lovit Asia și Europa în secolul 14, a avut o mortalitate de circa 70% în China și între 30-50% pe continentul nostru. În cazul COVID-19, China a reușit să controleze mai rapid extinderea virusului, raportând sub 5000 de decese, de peste o mie de ori mai puține decât Statele Unite.

Pandemia din 1348-1353 a adus mari schimbări sociale, politice și economice, în țările europene. Crizele pandemice reduc încrederea în autorități, inclusiv în autoritatea Bisericii, și cresc gradul de contestare a acestora. Accentuarea inegalităților preexistente generează noi tensiuni sociale. Astfel de presiuni au dus, în unele cazuri, la violențe și dezordini politice.

Supraviețuitorii pandemiilor au o viață mai bună

Clasele defavorizate, țăranii și orășenii săraci, au căpătat o putere mai mare, în raport cu proprietarii de pământuri, respectiv conducătorii breslelor, din cauza lipsei forței de muncă. Statutul social al țărănimii s-a schimbat, a fost abolită șerbia, veniturile au crescut, a început organizarea comunitară. Nobilimea feudală nu va mai reuși să-și recapate vechile privilegii, limitate și de puterea monarhiilor absolutiste, în ascensiune în majoritatea țărilor europene.

Gripa spaniolă din 1918, consecutivă războiului mondial, a dus, de asemenea, la o creștere a veniturilor forței de muncă salariate, arată un studiu al Federal Reserve Bank, care confirmă că veniturile reale au crescut după pandemii, din cauza crizei de piața forței de muncă, dar și datorită unor schimbări politice. Statele sunt mai puțin atente la datoria publică, sau la inflație, arată FRB, decât la controlul șomajului, pentru că în timpul crizei se acumulează tensiuni sociale care pot exploda, după ce amenițarea pandemică a trecut.

Condițiile de viață în orașe s-au îmbunătățit, după pandemia din secolul 14, dispărând suprapopularea. Dacă în Londra anului 1348 o treime din case erau nelocuite, din cauza deceselor provocate de pandemie, în prezent criza a lovit clădirile de birouri. Un studiu BBC arată că majoritatea companiilor și două treimi dintre salariați doresc să fie menținută tele-munca și după pandemie, dar specialiștii avertizează că acest sistem are ”efecte secundare” pe plan psihologic, afectează spiritul de echipă și reduce productivitatea.

Automatizarea, accelerată de Gripa spaniolă, robotizarea, de SARS

Criza brațelor de muncă a accelerat inovarea, în secolul 14, și automatizarea, după Gripa spaniolă. Unii cercetători au stabilit o conexiune între Moartea Neagră și descoperirea tiparului de către Johannes Gutenberg, nevoit să caute o soluție la criza de copiști, după ce pandemia lovise orașele germane. Istoricii cred că Moartea Neagră i-a făcut pe europeni mai aventuroși, odată ce expedițiile spre noi ținuturi păreau mai puțin riscante atunci când atât de mulți oameni mureau acasă. Firmele de azi vor fi dispuse să riște mai mult, în domenii ”neexplorate” ale tehnologiei, vor apărea mai multe start-up-uri, dar și riscul unor speculații hazardate la bursă, sau în domeniul valutelor virtuale.

Anii 1920 au fost, de asemenea, o eră a automatizării rapide în America, în special în domeniul comunicațiilor, unde slujba de operator de telefonie oferea până atunci sute de mii de locuri de muncă.

FMI a constatat, analizând evoluția din 2002-2004, că în Asia a fost accelerată robotizarea după epidemia SARS. Pandemia COVID va accelera digitalizarea și robotizarea, ceea ce va duce, însă, la o creștere a șomajului care va anula efectele intervenției statelor naționale.

Acest fenomen va crește tensiunile sociale, pentru că și suferințele generate de COVID au crescut aversiunea publică față de inegalități, constatată în ambele crize precedente, după cum arată o lucrare recentă publicată de experții London School of Economics.

Robotizarea, cu banii puși la saltea în pandemie

Schimbarea tehnologică va fi finanțată de banii acumulați în timpul restricțiilor. Rata de economisire în Marea Britanie s-a dublat în timpul epidemiei de variolă din secolul 19, la fel ca în Japonia, pe parcursul primului război mondial.

În timpul pandemiei de gripă spaniolă, dar și pe parcursul celui de-al doilea război mondial, americanii au acumulat în bănci aproximativ 40% din PIB. Prudența s-a manifestat și cele după crize amintite, când nu s-au cheltuit decât un sfert din economiile acumulate. Banii puși la saltea au alimentat bursa și ulterior industria. Iar în 2021, cele mai creșteri la bursă le au firmele din IT.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News