Deşi este un adevărat şoc din care Europa va reveni greu, deja au existat două salvări de la imposibilitatea de plăţi în jumătate de an - Grecia şi Irlanda -  iar lipsa credibilităţii pieţelor din zona euro asigură un viitor incert. Economiştii dau aproape ca sigur încă două măsuri de salvare în următoarea perioadă, şi anume Portugalia şi Spania.

Atât pentru Germania, cât şi pentru Comisia Europeană şi majoritatea din zona euro, este o noutate, sau mai bine spus un şoc, faptul că Uniunea Europeană face eforturi imense pentru a salva statele membre de la imposibilitatea de plăţi. Am asistat deja la două măsuri de acest fel. Comisia Europeană oferise deja împrumuturi cu ajutorul FMI ţărilor din afara zonei euro - Ungaria, Letonia, România - dar operaţiunile de ordinul miliardelor de euro în zona în care se foloseşte moneda unică europeană sunt inedite. Chiar mai îngrijorător este faptul că previziunile arată că şocul nu se va opri aici, iar economiştii deja consideră economiile Portugaliei şi Spaniei ca fiind economii-fantomă, a căror prăbuşire este iminentă.

De ce este nevoie de salvarea unui stat?

Intervenţia este considerată necesară atunci când explodează costurile de refinanţare a pieţei, adică atunci când investitorii cer o dobândă pentru a bonurile de trezorie emise, ceea ce măreşte datoria publică. Nu există niciun barem oficial, dar atât în Grecia, cât şi în Irlanda, o dobândă de 8% cu scadenţă la 10 ani s-a considerat un nivel imposibil de susţinut - în condiţiile în care Germania plăteşte mai puţin de 3%. Acest lucru atrage după sine ajutorul european.

Cine decide ajutorarea?

Este vorba despre cazuri extreme, care trebuie evitate, dar există atât de multă frică în cadrul guvernelor, încât, în timp ce Grecia a fost nevoită să se roage de UE să o ajute, în cazul Irlandei, guvernul de la Dublin a fost forţat să o ceară pentru a frâna o nouă agonie ca cea prin care a trecut în primăvară. Miniştrii Economiei din zona euro, în primul rând, şi apoi ceilalţi din statele membre UE, sunt cei care decid măsurile de salvare.

De unde vin banii?

În cazul Greciei au fost 110 miliarde de euro sub forma unor împrumuturi bilaterale a celor 15 vecini din zona euro, la care a participat şi FMI. În cazul Irlandei se va apela la un fond mai complex, creat în mai pentru această eventualitate, care este compus din 60 de miliarde bani europeni, 250 de miliarde ai FMI şi 440 de miliarde ai unei societăţi create pentru a garanta emiterea de titluri care să se transforme după aceea în împrumut pentru statul afectat. În acest fel, statele nu împrumută banii direct, ci doar garantează acele credite. Irlanda va avea nevoie de 80 de miliarde de euro.

Care sunt obligaţiile statului ajutat?

În principal, statele care au împrumutat aceşti bani, trebuie să înceapă să facă economie şi să îşi pună conturile la dispoziţia creditorilor de la FMI şi UE. Atât Grecia, cât şi Irlanda au aprobat planuri radicale de reducere a cheltuielilor publice şi creşterea impozitelor, măsuri care trebuie examinate aproape în fiecare lună de către o echipă de experţi europeni şi internaţionali. Condiţiile sunt parte a unui contract legal, care se bazează principiul „quid pro quo” („schimb contra schimb”). Dacă acel stat nu respectă condiţiile, UE poate congela transferul trimestrial de bani.

Banii trebuie înapoiaţi?

Da, şi cu dobândă. Ajutoarele aprobate până în momentul de faţă presupun plăţi periodice până în 2013 cu diferite termene de restituire. În cazul Greciei, dobânda este de 5%. În Irlanda, încă nu este stabilită, dar, dată fiind deteriorarea financiară, dobânda poate fi chiar mai mare. În orice caz, mai avantajoasă decât dobânda de 12% pe care ar plăti-o Grecia dacă ar încerca să se refinanţeze pe piaţa liberă sau cea de 9% în cazul Irlandei.

Citeşte şi:

Împrumut de urgență de peste 80 de miliarde de euro pentru salvarea sistemului bancar irlandez

De ce va adopta Grecia noi măsuri de austeritate

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News