”Imaginați-vă că tot acest interval semnificativ cu temperaturi de peste 30 de grade, în decurs de 24 de ore, nu fac altceva decât să producă ceea ce se numește adevăratul stres termic asupra organismului, pentru că nu ne putem odihni, nu ne putem relaxa, nu există o atmosferă confortabilă nici pe timpul nopții. Ba mai mult, în marile aglomerări urbane, în timpul nopții blocurile, clădirile radiază căldura înmagazinată peste zi, nu în decursul a 2-3 ore după amiaza, ci în decursul a 10-12 ore cu valori de peste 30 de grade.

Aceste nuanțe sunt foarte importante în momentul în care suntem atenți la prognoza meteorologică, pentru că 35 de grade preț de 30 de minute, față de 35 sau 34 de grade în decurs de 2 ore cu o creștere lentă și urmată de o scădere lentă a temperaturii, produc un efect, un disconfort mult mai accentuat decât 20 de minute cu 35 de grade sau poate chiar 40 de grade într-o masă de aer uscat”, a declarat Gabriela Băncilă, directorul de meteorologie operațională ANM.

Întrebată de către jurnalistul Val Vâlcu dacă izolarea clădirilor ar diminua acest efect, Gabriela Băncilă a răspuns:

”Cu siguranță. Toate măsurile pe care ar trebui să le luăm noi ca societate pentru adaptarea la schimbările climatice, printre care această izolare a clădirilor. De asemenea, creșterea zonelor verzi nu face altceva decât să diminueze din acest efect pe care fie valurile de căldură, fie valurile de frig îl pot avea asupra noastră.

Nu este vorba doar despre disconfortul termic, ci și despre disconfortul financiar, pentru că toate aceste lucruri se traduc în bani și produc efecte asupra vieții noastre de zi cu zi, mai ales în perioada pe care o traversăm și mai ales din perspectiva faptului că intensificarea maselor de aer cald peste Europa, lucru care se poate întâmpla și la noi în țară și la începutul lunii iulie, să se traducă prin costuri mai mari la energie, prin faptul că există deja țări europene care au limitat temperatura setată la aparatul de aer condiționat, tocmai pentru ca diferențele dintre temperatura interioară și cea exterioară să nu fie foarte mari, lucru care ar conduce la un consum foarte mare de energie, la costuri mari, la colapsuri și așa mai departe”, a concluzionat Gabriela Băncilă.

Citește și...

Marius Mihăilescu, meteorolog la stația Filaret, cea mai veche din țară, iese la pensie: La începuturi, a fost o stație de periferie / video

Meteorologul Marius Mihăilescu iese la pensie în curând. „La această stație (n.r. stația meteo Filaret) am venit în 1990, mai am două ture, adică zece zile, apoi ies la pensie, după 39 de ani de muncă. Pot să menționez că am mai lucrat la stația meteo Babele, stația meteo Vârful Omu și Fundulea. Stația meteo Filaret este o stație reprezentativă de oraș, la începuturi a fost o stație de periferie. În timp, orașul a înghițit efectiv stația și în momentul de față este o stație reprezentativ urbană”, a dezvăluit Marius Mihăilescu, adăugând:

„Aici este mai cald pentru că influența urbană își spune cuvântul, circulația atmosferică în interiorul orașului este diminuată, datorită construcțiilor urbane, mai avem și parcul care estompează din circulația maselor de aer și din acest motiv apare o diferență de 2-5 grade.”

„Tura de lucru este normală, se lucrează 12 ore cu 24 și 12 cu 48, în funcție de cât personal are stația respectivă. La noi putem spune că vorbim de o tură de 24 de ore, pentru că e o tură de zi și de noapte, iar atunci efectiv mai am 4 ture, două de zile și două de noapte, fiind 5 persoane la tură, schimbându-ne, în 10 zile facem cam 2 ture.”, a continuat acesta. Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News