Instrumentele de economisire sunt preferatele europenilor (27%), iar românii şi britanicii sunt cei mai preocupaţi de acestea (36%), potrivit unui studiu realizat de Dynata în rândul a 8.032 de respondenţi din opt ţări europene, din care 1.000 de români.  

Conform unui comunicat al Revolut, lecţiile pandemiei şi ale instabilităţii financiare şi crizei energetice din 2022 îşi fac efectul, iar comportamentul financiar al europenilor se anunţă unul prudent, în următoarele 12 luni. În 2023, europenii par mai degrabă preocupaţi să îşi protejeze bunurile şi proprietăţile imobiliare, sănătatea sau chiar viaţa decât să investească în noi instrumente financiare sau să îşi crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi şi credite. 27% dintre respondenţi intenţionează să economisească, iar britanicii şi românii sunt cei mai interesaţi să pună bani deoparte (36%), urmaţi de francezi (35%).

Reprezentanţii ambelor genuri sunt la fel de interesaţi să facă economii (27%), în timp ce categoria de vârstă cea mai preocupată de economisire, la nivel european, este reprezentată de segmentul 18-24 de ani (33%).

În România, şi bărbaţii şi femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opţiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenţi, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbaţi. În ceea ce priveşte topul pe regiuni al românilor orientaţi spre economisire, pe primul loc se află sud-estul ţării (42%), urmat de Bucureşti-Ilfov (39%) şi sud-vestul ţării, inclusiv Oltenia (38%).

Studiul Revolut şi Dynata mai arată că vremurile bune ale creditului ipotecar par să fi apus. Acesta se dovedeşte a fi instrumentul financiar cel mai puţin luat în calcul în 2023 de europeni, inclusiv de români. Doar 3% dintre intervievaţi ar fi interesaţi de obţinerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenţie de cumpărare în Franţa (0,6%) sau România (1%) şi cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%).

Segmentul de vârstă 25-34 încă mai dă o şansă acestui instrument financiar (5,1%), la nivel european, aceeaşi categorie care înregistrează un procent superior mediei pieţei şi în România (1,50% faţă de 1%). Acest interes scăzut este întreţinut atât de regimul proprietăţii, cât şi de costul finanţării achiziţiei de locuinţe. România este ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe (95%, în 2021, conform Eurostat ), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% faţă de 50,5% chiriaşi), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriaşi.

Europenii sunt mult mai preocupaţi în 2023 de protejarea averii prezente decât de sporirea acesteia prin investiţii cu risc ridicat sau de satisfacerea unor nevoi. Asigurările se regăsesc în top trei instrumente financiare de adoptat în 2023, mai ales în pieţele mai mature, în timp ce în pieţele est-europene locul acestora este luat de instrumente mai riscante precum criptomonedele. De asemenea, 18% dintre respondenţii europeni iau în calcul să ţină mai degrabă banii în numerar, la îndemână, decât să îi plaseze în diverse instrumente financiar-bancare.

Patru din zece europeni intenţionează să achiziţioneze asigurări de casă şi maşină în noul an. Asigurările de locuinţe (18%) alături de asigurările auto (22%) sunt pe locurile doi, respectiv trei, în lista produselor financiare pentru care consumatorii se pregătesc să aloce fonduri, în 2023.

În ceea ce priveşte finanţarea unor nevoi imediate, cardul de credit este, în continuare, cel mai atractiv produs pentru europeni (cu 13% dintre respondenţi). Acest produs se bucură de o mare popularitate printre italieni (19%) şi britanici (18%) şi este preferat de Generaţia Z (17%, al treilea produs financiar ca intenţie de cumpărare în 2023, după conturile de economisire - 33% şi criptomonede 22%).

Referitor la piaţa locală, studiul arată că femeile sunt mai degrabă adeptele unui comportament precaut şi axat pe prevenţie (17% optează pentru asigurările de casă şi 16% pentru asigurările auto), în timp ce bărbaţii sunt mai atraşi de risc. Asigurările auto (26%) şi cardurile de credit (19%) sunt devansate de criptomonede (27%) în topul instrumentelor financiare avute în vedere de bărbaţii români, în 2023. Respondenţii din nord-vestul ţării şi cei din categoria de vârstă 18-24 de ani sunt cei mai interesaţi de criptomonede, care se poziţionează pe locul al doilea între instrumentele financiare incluse în planurile pentru 2023, cu 31%. De departe, românii, cu 21%, sunt europenii cu cea mai favorabilă atitudine faţă de criptomonede, în 2023, urmaţi de polonezi şi italieni (11%).

Totodată, studiul arată că românii se orientează tot mai mult spre o economie cashless. Astfel se explică şi faptul că media la nivel naţional privind intenţia de a deţine numerar este inferioară celei europene - 13% dintre respondenţi români iau în calcul să ţină banii la saltea, faţă de 18% la nivel european. Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%). La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbaţii (19% faţă de 17%), iar opţiunea "banilor ţinuţi la saltea" este, cum era previzibil, influenţată de vârstă - procentul creşte de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani).

În România, diferenţa dintre cele două genuri în această privinţă este şi mai mare (16% la femei faţă de 10% la bărbaţi), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen. Surprinzătoare este inversarea preferinţei pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să ţină banii la saltea într-o proporţie mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicaţie posibilă este aceea că segmentele mai mature de populaţie sunt mai preocupate de economisire şi mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiţii.

La nivel regional, românii din vestul ţării sunt mai degrabă susţinătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-şi gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenţii din nord-estul ţării şi Muntenia.

Cu toate acestea, menţinerea unui trend favorabil pentru economisirea cu ajutorul tehnologiilor financiare avansate este încurajată, pe piaţa locală, de rata mare de penetrare a soluţiilor de tip fintech, cum este şi Revolut, diversificarea ofertei de soluţii de digital banking, inclusiv prin instrumente pentru adolescenţi şi copii, de tipul Revolut <18, generalizarea serviciilor de conectivitate de mare viteză şi stabile şi, nu în ultimul rând, apetitul în creştere al consumatorilor pentru e-commerce, insurtech, criptomonede sau trading, pe cât posibil accesibile printr-o singură platformă sau aplicaţie, scrie Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News