Cum au apărut câinii? Cercetătorii dezleagă misterul
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 30 iun 2022, 10:00
WhatsApp
Fotografie de la Nancy Guth/ Pexels
Fotografie de la Nancy Guth/ Pexels
Povestea despre modul în care lupii cenuşii au devenit câinii de companie de astăzi a primit o nouă întorsătură, cercetările sugerând că tovarăşii noştri blănoşi au apărut nu doar dintr-o populaţie de strămoşi sălbatici, ci din două.

Din punct de vedere genetic, câinii sunt cei mai asemănători cu vechii lupi siberieni, dar nu sunt strămoşi direcţi şi rămân o mulţime de întrebări.

Câinii au fost primele animale domesticite de către oameni, un eveniment despre care se crede că a avut loc undeva între 15.000 şi 30.000 de ani în urmă.

„Majoritatea celorlalte animale au fost domesticite după apariţia agriculturii", a declarat Dr. Anders Bergström, primul autor al cercetării de la Institutul Francis Crick.

„Cred că este un lucru foarte fascinant faptul că oamenii din epoca glaciară ar fi plecat şi ar fi format această relaţie cu acest prădător feroce". Dar modul în care s-a produs acest proces rămâne neclar. „Nu ştim unde s-a întâmplat, care a fost grupul uman care a făcut acest lucru, dacă s-a întâmplat o singură dată sau de mai multe ori şi aşa mai departe", a spus Bergström. „Aşa că rămâne unul dintre marile mistere din preistoria umană".

Cel mai recent studiu nu este primul care investighează această enigmă. Printre lucrările anterioare, un studiu recent a sugerat că lupii au fost domesticiţi independent în Asia şi Europa, dar numai primii au contribuit la strămoşii câinilor moderni, potrivit The Guardian.

„O constatare cheie a studiului nostru, în schimb, este aceea că câinii au o ascendenţă dublă", a declarat Bergström. Scriind în revista Nature, Bergström şi colegii săi relatează cum au analizat 72 de genomuri de lupi antici care au trăit în Europa, Siberia şi America de Nord până acum 100.000 de ani, dintre care 66 au fost secvenţiate pentru prima dată.

Echipa a comparat aceste genomuri cu cele ale câinilor din trecut şi din zilele noastre. Rezultatele arată că, în general, câinii sunt cei mai asemănători din punct de vedere genetic cu lupii antici siberieni, deşi aceştia nu sunt strămoşi direcţi.

„Aceasta sugerează, în esenţă, că animalele ar fi suferit domesticirea undeva în Asia", a declarat Bergström, deşi a precizat că nu este posibil să se identifice cu precizie locaţia.

Dar, în timp ce strămoşii unor câini timpurii, cum ar fi cei din Siberia, America, Asia de Est şi Europa de Nord-Est, păreau să îşi aibă rădăcinile doar în lupii din Asia, s-a constatat că alţii, în special cei din Africa şi Orientul Mijlociu şi, într-o măsură mai mică, din Europa, au o contribuţie genetică suplimentară din partea unei populaţii de lupi gri din vest.

„Cea mai mare cantitate din această a doua sursă de strămoşi se găseşte la un câine străvechi, vechi de 7.000 de ani, din Israel", a declarat Bergström. Mai mult, a mai spus el, contribuţiile din această populaţie vestică de lupi se regăsesc în toţi câinii moderni de astăzi, deşi este mai mare la cei din Orientul Mijlociu şi Africa, cum ar fi rasa Basenji.

„Încă nu putem spune dacă au existat două evenimente de domesticire independente, urmate de fuziunea celor două populaţii, sau dacă a existat un singur proces de domesticire, urmat de amestecul de lupi sălbatici", a spus Bergström, adăugând că mai sunt multe de făcut pentru a stabili cu exactitate originile geografice ale tovarăşilor noştri canini. „Cercetările continuă pentru a stabili cu exactitate de unde provin câinii", a spus el, potrivit Mediafax.

Frica are miros? Te pot simţi câinii când eşti speriat? Ce spun cercetătorii despre puterea feromonilor

Se zice că putem fi simţiţi "de la o poştă", mai ales de câini, cai sau de animalele sălbatice, atunci când suntem cuprinşi de frică. Este adevărat? Emană corpul nostru acel "ceva" care ne dă de gol?

De-a lungul timpului, oamenii au fost convinși că se pot baza pe limbajul verbal și pe vedere pentru a comunica cu alte persoane, susține NBC News. Și pe bună dreptate, pentru că ne putem îndrăgosti de cineva la prima vedere sau doar pentru că vorbește aceeași limbă ca noi. Animalele se bazează mai mult pe ce miros și ce aud decât pe ce văd. Câinii latră în neștire când un hoț este chiar și la o distanță apreciabilă de ei sau își ciulesc urechile când un străin se apropie, ne informează Universitatea din Adelaide, lucru deja ştiut, mai ales de ciobani. Copoii, de pildă, au cel mai bun miros și pot depista un miros chiar și de la 200 km! E limpede că nu ne putem compara simţurile cu ale lor, însă sunt oare oamenii atât de diferinți de regnul animal?

În 2012, un grup de cercetători olandezi și-au propus să descopere dacă oamenii pot mirosi frica, așa cum o fac animalele. Pentru a analiza asta, au cules transpirația unor bărbați care tocmai s-au uitat la un film de groază și de la alții care au privit un film liniștitor. Apoi au rugat să miroasă un grup de femei, care au simțul mirosului mai dezvoltat decât bărbații, datorită numărului mai mare de neuroni, după cum susține Medical News Today. Femeile au avut mai multe mișcări ale ochilor când au mirosit transpirația celor care au privit filmul de groază, ceea ce înseamnă că teama care i-a cuprins pe privitori poate fi sesizată de cei de lângă ei. Ceea ce demonstrează studiul este că oamenii pot comunica, într-o oarecare măsură, și prin miros, se arată în The Guardian. Animalele produc în mod natural feromoni, o substanță care este produsă de corp pentru a le alerta pe alte animale de amenințări, pentru a atrage parteneri de împerechere sau pentru a stabili o legătură strânsă între mamă și pui.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?