Data publicării:

Cum ar trebui să fie viitorul președinte al României? Răspunsul unui sociolog: Un mix între acești doi foști șefi de stat

Autor: Ioana Dinu | Categorie: Politica
WhatsApp
Foto: Agerpres
Foto: Agerpres

Sociologul Iulian Stănescu, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei Române și specialist în politici sociale, inegalitate și sărăcie, a vorbit despre viitorul președinte al României

Iulian Stănescu a spus, la podcastul Avangarda cu Ionuț Vulpescu că oamenii au așteptări înspre un fel de președinte care e undeva un mix între Ion Iliescu și Traian Băsescu.

„Oamenii așteaptă de la un președinte în primul rând să reprezinte România cu demnitate în afara țării, să fie capabil să poartă o discuție cu lideri politici externi, să fie capabil să vină în discuția respectivă cu o agenda proprie și să obțină ceva pentru România. Și în al doilea rând așteaptă pe cineva care să fie capabil să ducă până la capăt anumite măsuri pe care le propune sau le gândește. Să nu fie mai degrabă cineva care este dirijat din spate sau dă această senzație. Și să fie cineva care chiar dă leadership sau are calități de leadership. Este cel care dă tonul, cel care în mod vizibil este la conducere, ca să spun așa.

Ca să fiu cum să zic, mai la obiect, oamenii au așteptări înspre un fel de președinte care e undeva un mix între Ion Iliescu și Traian Băsescu. Deci vor proiecția de forță și hotărârea și capacitatea de a trece chiar peste puncte de vedere opuse, ale lui Traian Băsescu. Dar în același timp vor și capacitatea aceasta de dialog cu toate părțile societății și capacitatea de a angaja o discuție sau un dialog cu străinătatea, pe care o avea președintele Iliescu”, a zis sociologul.

Meritele președintelui Ion Iliescu. Iulian Stănescu: „Nu este un președinte care tot timpul scotea în evidență dușmanul dinăuntru. Era un președinte care încerca mai degrabă să adune oamenii decât să-i dezbine”

„Calitățile președintele lui Iliescu aparțin cumva sau țin de istorie, pentru că dacă vorbim despre oameni și mă întorc imediat la întrebarea ta, dar cred că este ceva important de subliniat aici. Amintirile sau reprezentările lor sau evaluările lor despre Ion Iliescu și Emil Constantinescu sunt foarte multe estompate. Oamenii acum se raportează doar la penultimii doi președinți, la Traian Băsescu și la Emil Constantinescu. Mult mai puțin la ceea ce a fost înainte de 2004. Ca să mă întorc la întrebare, cred că la Ion Iliescu este în primul rând capacitatea de a propune un consens social, de a dezbate despre problemele majore ale societății românești și de a nu fi un președinte conflictual, un președinte care antagonizează părți diferite din societate, noi versus ei. Nu este un președinte care tot timpul scotea în evidență dușmanul dinăuntru. Era un președinte care încerca mai degrabă să adune oamenii decât să-i dezbine. Deci, cred că aceasta ar fi înclinația spre dialog și înclinația spre construcția acelui consens național”, a mai zis sociologul.

Iulian Stănescu explică de ce liderii politici nu au „favorabilitate netă”: „Favorabilitatea netă înseamnă să ai mai mulți cetățeni, care au o părere bună despre un lider politic, decât cetățenii care au o părere mai puțin bună, care au o părere proastă”

„Dacă ne uităm în ultimii zece ani la evaluările pe care le fac românii asupra liderilor politici, nu observăm nicio persoană, cu excepția, să zicem, a lui Iohannis înainte de alegerile din 2019, care să aibă ceea ce se cheamă, și o să folosesc un termen mai tehnic, favorabilitate netă. Favorabilitatea netă înseamnă să ai mai mulți cetățeni, care au o părere bună despre un lider politic, decât cetățenii care au o părere mai puțin bună, care au o părere proastă. Deci, liderul politic respectiv să fie capabil să dea încredere restului societății, pentru că și el este depozitarul unei încrederi din partea cetățenilor. Ori, noi nu mai avem un asemenea lider politic, însă, în mod normal, alegerile prezidențiale ar trebui să fie capabile să producă, să zicem așa cu ghilimele de rigoare, un asemenea lider. Faptul că alegerile prezidențiale nu conduc la așa ceva nu ar nu ar însemna decât o perpetuare actuală de fapt. Noi avem actualmente o ruptură între stat și cel puțin un segment masiv de cetățeni, probabil mai mare de jumătate”, a adăugat sociologul.

VEZI ȘI: EXCLUSIV  Gardienii Constituției schimbă garda la CCR: Zegrean clarifică dacă poți ajunge judecător și cu altă profesie și unde se dau de fapt luptele grele

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel