Cu ce ne ajută butonul de snooze. E sănătos să tot amânăm alarma dimineaţa?
Data publicării:
Autor: Liana Ganea
WhatsApp
Foto: Freepik
Foto: Freepik
Oamenii de știință susțin că alarmele ar putea, teoretic, să ne întrerupă ciclurile de somn, ceea ce face mai dificil să ne trezim. 

Când ești pe jumătate adormit, butonul de amânare pare extrem de tentant, dar asta ne face mai mult rău, de fapt. Un studiu, care a implicat 450 de adulți, s-a bazat pe datele înregistrate în sondaje zilnice de somn și de pe dispozitive portabile, a constatat că femeile au șanse cu 50% mai mari de a amâna trezirea decât bărbații. Preferințele de somn au fost și ele luate în considerare. S-a descoperit că „păsările de noapte” folosesc butonul de amânare mai des și s-a raportat că acești oameni sunt mai obosiți, în general, scrie amerisleep.com.

Somn fragmentat

În concluzie, pare destul de evident: mai mult somn duce la rezultate mai bune pe timpul zilei. Totuși, un somn fracturat poate duce la disturbări ale ciclurilor de somn, iar acest lucru te poate face să te simți destul de obosit ziua. Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu dai tot atât de mult randament la locul de muncă.

Așadar, acel buton de amânare nu te va ajuta să dormi mai mult, ci poate doar să dormi stresat că, în 5 minute, va trebui să auzi din nou alarma – și tot așa, în funcție de câte „amânări” practici. În plus, dacă ești genul de persoană căreia îi ia mult timp să „devină om” după ce s-a trezit, cu siguranță ar trebui să te trezești atunci când alarma îți sună pentru prima oară, pentru a avea timp suficient să te transformi din morocănosul de serviciu într-o ființă umană cât de cât simpatică, ori măcar funcțională într-o societate.

Cât timp poți supraviețui fără să dormi?

Răspunsul e în Cartea Recordurilor: Randy Gardner este persoana care a rezistat, voluntar, cel mai mult fără să doarmă: 264 de ore (aproape 11 zile). Se întâmpla în 1964, când avea 17 ani și a făcut-o pentru un proiect științific școlar. Nu se cunoaște până acum vreun caz de persoană care să fi murit exclusiv din cauza lipsei de somn. Interesant este că există, în schimb, expresia „mor de somn”.

În urmă cu câțiva ani, presa relata că un chinez de 26 de ani care a încercat să se uite la toate meciurile de la Campionatul European de fotbal a murit după ce a stat treaz timp de 11 zile. Numai că el consumase în timpul acesta alcool și fumase, deci nu se poate da vina exclusiv pe lipsa de somn. Trebuie să spunem însă că experimentele privării de somn trebuie făcute numai în laborator, sub supraveghere.

În anii 80, Universitatea Chicago a făcut experimente pe șoareci. Animalele erau trezite imediat ce ațipeau. Au murit în două săptămâni, dar unii cercetători au fost de părere că mai degrabă cauza a fost stresul și creșterea tensiunii - în momentul în care erau treziți - decât privarea propriu-zisă de somn.

Deși nu este clar cât poate supraviețui un om fără să doarmă, efectele lipsei somnului nu vor întârzia să se arate. După numai trei sau patru nopți fără somn, pot apărea halucinațiile. Lipsa prelungită a somnului poate duce latulburări cognitive, iritabilitate. halucinații, paranoia, psihoză.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel