Tabletă
Desktop
Data publicării:
Criza de sânge. Mai mult de jumătate dintre români nu au donat niciodată sânge
Donare sange
Rezultatele primului sondaj privind donarea de sânge şi plasmă umană relevă că 33% dintre respondenţi au donat sânge cel puţin o dată, iar 77% sunt de acord cu un parteneriat public privat pentru colectarea şi procesarea de plasmă umană.
Rezultatele cercetării, realizate de CURS, au fost prezentate joi, în cadrul conferinţei "COD ROŞU de sânge şi plasmă: o problemă cronică, cunoscută şi mereu uitată", organizată de Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID).
Astfel, 66% dintre români au declarat că nu au donat niciodată sânge, în timp ce 33% au răspuns că da. Dintre cei care nu au donat sânge, 32% au precizat că nu se califică ca donator din cauza problemelor medicale personale, 27% au declarat că nu i-a interesat acest aspect, 21% au precizat că le-a fost frică de procedură, iar 13% au spus că nu au avut timp.
În ce priveşte principala cauză a lipsei de sânge pentru transfuzii, 30% au indicat lipsa de donatori, 24% au apreciat că publicul nu este suficient informat, 16% au invocat proasta organizare a sistemului de transfuzii, 10% - lipsa unor stimulente financiare pentru donatori, 9% - lipsa investiţiilor în centrele de donare, iar 1% au opinat că sunt suficiente cantităţile de sânge colectate în prezent.
Dezinteres față de semeni
La întrebarea "Aţi auzit de donarea de plasmă umană", 60% au răspuns afirmativ, iar 37% negativ. 61% au declarat că nu ar fi interesaţi să doneze plasmă, 22% au răspuns că ar fi interesaţi de acest aspect, în timp cei 17% au fost non-răspunsuri.
88% dintre respondenţi au apreciat că statul român ar trebui să găsească o soluţie pentru asigurarea necesarului de plasmă din resurse de pe piaţa internă. Tot 88% s-au declarat de acord cu înfiinţarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, de unde să se asigure pe termen lung necesarul lor pentru tratarea pacienţilor români. 77% ar fi de acord cu un parteneriat public privat, bine reglementat şi supravegheat, care să asigure necesarul de plasmă umană şi de produse farmaceutice derivate din plasmă umană.
Educația face diferența
Conf. univ. dr. Marin Burcea, reprezentant CURS, a precizat în cadrul conferinţei că dintre donatori, mai numeroşi sunt bărbaţii, precum şi persoanele cu studii superioare.
"Bărbaţii sunt cam cu 16% procente mai mulţi decât femeile. (...) Avem un procent relativ mic de donări în rândul tinerilor. (...) Campania şi atenţia ar trebui să se îndrepte asupra tinerilor. Pe regiuni istorice, constatăm că este un procent foarte bun de donare pe Bucureşti, 43%, şi constatăm procente foarte mici în altă parte. Asta ţine de infrastructura centrelor. Deci, lucrurile sunt percepute destul de clar la nivelul opiniei publice: 'Statul ar trebui să facă'. Pentru că e o problemă de sistem", a spus el.
Sondajul a fost realizat în perioada 16-21 mai pe un eşantion de 1.067 respondenţi în vârstă de 18 ani şi peste, tipul eşantionului fiind probabilist, multistadial, stratificat. Marja de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor a fost faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor.
Vezi și: Consumul excesiv de alimente ultraprocesate creşte riscul de boli cardiovasculare şi de deces
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
cod rosu
criza de sange
dezinteres
donare
educatie
probleme
solutii
sondaj
