România se confruntă cu o criză severă a apei, cauzată de seceta prelungită, care afectează aproape 660 de localități.

Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) a anunțat că, în 658 de localități, alimentarea cu apă este restricționată din cauza lipsei rezervei de apă, iar două râuri din zona hidrografică Argeș-Vedea au secat complet.

Dintre localitățile afectate, 388 dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, însă apa este furnizată cu dificultate, adesea intermitent, în anumite intervale orare. Această situație critică afectează inclusiv 8 orașe și municipii, printre care Târgu Lăpuș, Hârlău, și parțial Novaci, Pașcani, Târgu Neamț, Solca, Dorohoi și municipiul Iași.

Județele cele mai afectate de această criză sunt Botoșani (114 localități), Iași (85 localități), Vrancea (36 localități), Gorj (28 localități) și Bacău (17 localități), urmate de alte județe cu un număr mai mic de localități afectate, cum ar fi Bihor, Neamț, Maramureș, Galați și Vaslui.

Pe lângă aceste localități, alte 270 de comunități, care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă și depind de fântâni pentru aprovizionare, sunt grav afectate. În aceste localități, fântânile au secat complet, lăsând locuitorii fără surse de apă. Cele mai multe dintre aceste localități se află în județele Botoșani (154 localități, inclusiv municipiul Dorohoi), Vaslui (60 localități), Bacău (18 localități) și Neamț (12 localități).

Râuri secate și scăderea alarmantă a resurselor de apă

Două râuri din spațiul hidrografic Argeș-Vedea, Glavacioc și Sabar, au secat complet, potrivit ANAR. Acestea sunt monitorizate de stațiile hidrometrice Crovu și Poenari, care au înregistrat scăderea totală a debitului, reflectând gravitatea situației.

De asemenea, capacitatea de umplere a principalelor 40 de lacuri de acumulare din România a scăzut la 75%, cu un volum total de apă de 3,27 miliarde de metri cubi, în scădere față de începutul lunii iulie, când volumul era de 3,5 miliarde de metri cubi.

Debitele Dunării, sub media multianuală

Debitele Dunării la intrarea în țară au scăzut și ele semnificativ, ajungând la aproximativ 2.900 de metri cubi pe secundă (mc/s), cu prognoza de a coborî la 2.600 mc/s până la începutul lunii septembrie. Aceste valori sunt mult sub media multianuală pentru lunile august (4.300 mc/s) și septembrie (3.800 mc/s). Comparativ, în august 2022, debitele Dunării erau în jur de 1.750 mc/s, iar minimul istoric a fost atins în 2003, cu doar 1.500 mc/s.

Această scădere a debitului afectează sectoarele de pe fluviul Dunărea și brațele acestuia (Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea și Sulina), care deservesc 49 de localități și se află în faza de atenționare-avertizare din cauza riscurilor asociate secetei. În plus, 42 de sectoare din cele 120 de secțiuni de monitorizare ale secetei se află sub debitele minime necesare pentru satisfacerea cerințelor de apă.

Impactul asupra centralei nucleare de la Cernavodă

Deși situația este critică în multe zone, ANAR a precizat că, în acest moment, nu există probleme în alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă. Nivelul Dunării la stația hidrometrică Cernavodă este de -1,14 metri, iar diferența până la aplicarea treptei I de restricții este de 48 cm, conform specialiștilor ANAR.

Situația actuală evidențiază o criză severă a apei în România, cu restricții severe în aproape 660 de localități și secarea completă a unor râuri. Administrația Națională "Apele Române" monitorizează îndeaproape evoluția situației și continuă să gestioneze resursele de apă disponibile pentru a face față provocărilor aduse de seceta prelungită. Cu toate acestea, perspectiva rămâne sumbră, iar măsurile de conservare și gestionare a apei sunt mai necesare ca niciodată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News