BNR a majorat dobânda cheie la 7%, de la 6,75% pe an. Iată ce înseamnă acest lucru. CITEŞTE MAI MULTE DESPRE SUBIECT AICI

"Înseamnă că BNR continuă să încerce să folosească politica monetară ca instrument de potolire a inflaţiei. Este, de altfel, singurul instrument pe care îl are la dispoziţie. Nu l-a folosit foarte bine până acum, pentru că inflaţia a mers înainte, dar încearcă. Nu reprezintă cine ştie ce, din punctul meu de vedere, pentru că în România inflaţia nu este numai monetară, ci şi structurală. Economia are două deficite majore, cel de cont curent şi cel de balanţă comercială, deci ea aduce în permanenţă inflaţie din străinătate. Ar trebui să existe o corelaţie între politica monetară şi cea guvernamentală, dar nu există. 

Banca a făcut această creştere, cu nişte consecinţe negative, dar Guvernul nu a făcut nimic. Guvernul nu are o politică anti-inflaţionistă, ci una de sprijinire a unor categorii de populaţie afectate de inflaţie. Dar lasă economia şi cealaltă parte a populaţiei la voia întâmplării, nu face nimic pentru reducerea inflaţiei. Nu a intervenit nici la preţul energiei, nici la preţul alimentelor, nici la preţul carburanţilor, nimic. 

Atac la clasa mijlocie. La un venit de 1000 euro pe lună, cheltuim 33% pe credite

BNR face asta, dar cu nişte consecinţe care încep să fie limita suportabilităţii pentru anumite categorii de populaţie. Şi e pentru prima oară când ne gândim cu destul de multă îngrijorare la populaţia care reprezintă motorul societăţii moderne, anume clasa mijlocie. Principalii clienţi ai creditelor sunt reprezentaţii acestei clase. Ei, cu un venit de 1000 euro pe lună, au început să se gândească la îmbunătăţirea calităţii vieţii lor luând credite pentru un apartament mai spaţios, o maşină, etc. Dar în momentul de faţă, aceste rate îi afectează enorm şi îi coboară la limitele sărăciei. Anumite calcule arată că în condiţiile în care ai un venit de aproximativ 1000 euro pe lună, această creştere a ratelor te duce la cheltuieli de 33% din această sumă. Deci bugetul familiilor clasei mijlocii suferă foarte mult! 

Asta înseamnă că se vor reduce cheltuieli despre care noi credeam că ne includ în Europa modernă, adică cele pentru educaţie, cultură, timpul liber, emancipare, socializare. Toate astea nu mai pot fi susţinute. Deci nu avem o scădere doar a standardului de viaţă în termeni de preţuri, ci a condiţiilor de viaţă în termeni de condiţii pe care societatea le oferă pentru a deveni un cetăţean al Europei moderne. Deci asistăm la un atac la clasa mijlocie, iar asta mă îngrijorează, pentru că această populaţie ţine economia în viaţă!", a explicat prof. Mircea Coşea. 

Semnal de alarmă. Ce urmează pentru românii care au credite. Coşea: Nu cred în metodele de salvare prin diverse tertipuri vânturate în piaţă

"Apare încă un pericol major pentru economie. Creditul este un instrument al dezvoltării. SUA aşa s-au dezvoltat. Creditul de tip american a dus la dezvoltarea societăţii. Dar asta dacă e folosit bine! Şi americanii au avut problema lor, pentru că s-au făcut credite la credite la credite. Noi suntem în pericolul ca destul de mulţi cetăţeni care au luat credite imobiliare să facă efortul să dea avansul înapoi. Să se ferească de a mai lua credite, ştiind că nu pot plăti. Asta înseamnă o micşorare a pieţei creditelor în România, lucru negativ pentru bănci, dar şi pentru sectorul imobiliar. 

Acesta este un prim aspect al unui proces care va începe curând. 

Al doilea proces este cel al falimentului personal. Pentru cei care nu mai pot să plătească, se poate ajunge în situaţia asta. Adică pierd garanţia creditului, în mare parte în România fiind vorba de case, de fapt. Eu nu cred în metodele vânturate astăzi prin piaţă, de salvare prin diferite tertipuri de ceea ce se întâmplă cu ROBOR şi IRCC. 

Se spune că poţi plăti în avans creditul. De unde să iei bani pentru aşa ceva? Se spune că se poate renegocia, dar asta costă, ori să amâni plata ratelor, dar pentru asta trebuie să fii sigur că la data scadentă vei avea de unde să plăteşti dobânda la dobândă. Per ansamblu, situaţia este dificilă pentru toţi cei care au luat credite. Dacă ne referim şi la faptul că aceste credite au pe orizontală un ecou în multe activităţi, atunci trebuie să spunem că situaţia creditării va fi simţită în mod negativ de întreaga societate, pentru că încetinirea activităţii duce la o situaţia stagnantă, per ansamblu", a concluzionat profesorul de economie. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News