Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
COP28 ridică mari semne de întrebare: Spune să ne adaptăm la schimbările climatice, dar nu și cu ce bani. ”E o chestiune de viață și de moarte, nu putem face compromisuri”
Cum ne adaptăm la impactul schimbărilor climatice și cum să plătim pentru acest lucru, una dintre întrebările rămase fără răspuns în cadrul summitului COP28, arată o analiză Reuters.
În urma summitului COP28 din Dubai rămân încă multe întrebări, iar una dintre acestea este cum să ne adaptăm la impactul schimbărilor climatice, cu impact vizibil asupra mediului și omului, și cum să plătim pentru aceasta.
Acordul final de la summitul ONU privind clima, desfășurat miercuri la Dubai, a fost vag în ceea ce privește sursele de finanțare atât de necesare - un subiect abordat de mai multe țări în luările de cuvânt.
Thank you to everyone who made COP28 possible.
— COP28 UAE (@COP28_UAE) December 13, 2023
We united. We acted. We delivered. pic.twitter.com/SBJSMSpjbC
”Adaptarea este într-adevăr o chestiune de viață și de moarte. Nu putem face compromisuri în ceea ce privește adaptarea. Nu putem face compromisuri în ceea ce privește viețile și mijloacele de trai”, a declarat Saber Hossain Chowdhury, reprezentantul pentru climă din Bangladesh, relatează Reuters.
Potrivit acestuia, finanțarea ar trebui să fie ”orientată către furnizarea resurselor de care avem nevoie. Este fundamental.
O sursă implicată în discuții a declarat că un impuls pentru o acțiune mai fermă a fost împiedicat de necesitatea de a conveni asupra unui nou obiectiv global de finanțare pentru climă anul viitor. Actualul obiectiv anual de 100 de miliarde de dolari - care a fost ratat în trecut - expiră în 2025.
În ciuda acestui fapt, sursa a declarat că delegații au recunoscut din ce în ce mai mult că finanțarea adaptării nu se referă doar la mutarea ”unor sume de bani de la nord la sud”, ci face parte dintr-o discuție mai largă despre cum va arăta economia unei țări în viitor.
Prin urmare, cerința din acordul final ca țările să elaboreze un plan național de adaptare până în 2030 - 51 de țări au făcut deja acest lucru - ar trebui, în teorie, să ajute banii disponibili să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ei.
Un început semnificativ
În ciuda îngrijorării legate de lipsa de angajament de a oferi mai mulți bani, ministrul Mediului din Singapore a declarat să bucuroasă că acest subiect a fost abordat pe ordinea de zi.
”În calitate de stat insular mic, ne-am luptat cu adaptarea în multe ediții ale COP”, a declara Grace Fu, astfel că includerea unui limbaj mai concentrat în textul final al acordului a fost ”un început foarte important pentru noi”.
Un accent mai puternic pe acest subiect a fost pus în urma unui raport istoric al ONU de luna trecută, care arată că țările în curs de dezvoltare ar avea nevoie de o finanțare de până la 18 ori mai mai decât cea din prezent pentru a-și consolida reziliența în economiile, astfel încât să reziste la impactul schimbărilor climatice.
De altfel, deficitul anual de finanțare pentru adaptare a fost de până la 366 de miliarde de dolari, comparativ cu cele 25 miliarde de prevăzute în perioada 2017-2021, se arată în Programul ONU pentru Mediu.
David Nicholson, șeful responsabil pentru climă la ONG-ul umanitar Mercy Corps, a calificat raportul drept un ”semnal de alarmă”.
Cu toate acestea, fluxurile de bani rămân încă în urmă. Cea mai mare noutate anunțată la COP28 a fost un angajament de 3 miliarde de dolari din partea Statelor Unite pentru Fondul verde pentru climă, care își propune să aloce cel puțin jumătate din banii de investiții în proiecte de adaptare.
”La COP28, comunitatea internațională a făcut progrese în redresarea balanței”, a declarat pentru Reuters Mafalda Duarte, șefa GCF, subliniind un total de 12,8 miliarde de dolari în capital nou strâns pentru ca fondul să sprijine acțiunile climatice în țările în curs de dezvoltare.
”Trebuie să mobilizeze solidaritatea globală cu acele țări care sunt cel mai puțin pregătite să protejeze comunitățile de impactul climatic.”
Un fond de adaptare al ONU, însă, a strâns doar aproximativ jumătate din cele 300 de milioane de dolari pe care spera să le atingă în 2023 până la finalul conferinței.
Obstacole
Pentru mai mulți investitori privați, printre obstacole se numără găsirea unei modalități de a obține profit din proiecte, chiar dacă eșecul finanțării adaptării ar putea avea în cele din urmă un impact asupra altor investiții ale acestora.
”Creditorii întâmpină dificultăți în a vedea profiturile care pot fi obținute în acest sector. În prezent, nu există stimulente suficiente pentru creditori”, a declarat John Shum, partener la firma de avocatură King & Wood Mallesons.
Printre domeniile în care investitorii ar putea face mai mult se numără sprijinirea ecosistemelor naturale în schimbul unor credite de carbon valoroase sau construirea unei infrastructuri rezistente la schimbările climatice. Alții investesc, de asemenea, în obligațiuni legate de protejarea naturii.
FOTO: Freepik @jcomp
De asemenea, autoritățile de reglementare trebuie să oblige companiile să își dezvăluie expunerea la riscurile fizice ale schimbărilor climatice și să le recompenseze pe cele care iau măsuri pentru a-și reduce expunerea prin ratinguri de credit mai bune și cerințe de capital mai mici, a declarat Rowan Douglas, director executiv al Howden Climate Risk and Resilience.
”Fără aceasta, există o justificare economică limitată sau o recompensă limitată pentru a investi în adaptare”.
Pentru Yvonne Aki-Sawyerr, primarul capitalei Sierra Leone, Freetown, unul dintre cele mai vulnerabile orașe din Africa, care se confruntă cu inundații și eroziune de coastă, adaptarea și atenuarea, cum ar fi ecologizarea aprovizionării cu energie, trebuie luate în considerare împreună.
”A face o distincție prea fină nu face decât să creeze diviziuni. Acum suntem în momentul în care ar trebui să abordăm criza climatică, iar finanțarea ar trebui să fie cea care este”, a afirmat edilul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
