Au început controalele pentru combaterea muncii la negru în baza unui program de acţiune semnat de reprezentanţi de la ministerele de Interne, Muncă şi Finanţe. Autoritățile susțin că va crește numărul de contracte de muncă, iar sindicatele că va scădea numărul de salariați. De Ce News vă prezintă ambele puncte de vedere.

Bogdan Hosu, liderul Cartel Alfa a identificat trei greșeli care ar duce la eșecul campaniei împotriva muncii la negru și ar fi fost fost strecurate intenționat de guvern în reglementările privind noul Cod al Muncii. Scopul: imaginea, prin dispariția raportărilor legate de munca la negru, dar și presiunea la adresa angajatorilor, care vor fi tentați să ”cotizeze la partid”. Care sunt problemele identificate de Hosu:

1. Salariatul riscă sancţiuni, la fel ca patronul care angajează la negru. ”Până acum, cazurile de muncă la negru erau semnalate fie de sindicate, la plângerea membrilor, fie de salariații cărora nu li se plăteau contribuțiile legale, ne-a declarat Hosu. Când apare penalitatea pentru salariat, nimeni nu va mai reclama nimic. Suntem singurul stat care sancționează salariatul, din câte știu. Omul e disperat, fiindcă nu are loc de muncă. Dacă patronul îi oferă ocazia să supraviețuiască și el acceptă să lucreze , fără forme legale, credeți că va mai merge să reclame?  Inspecția Muncii nu va putea dovedi munca la negru, în cazul controalelor efectuate, fiindcă salariatul se va teme să recunoască. Îl găsești în hală...foarte bine. Va spune că a venit să se uite sau e în vizită la un prieten. Sau că ajută un prieten, angajat legal în acea fabrică, să termine munca mai repede, ca să plece împreună acasă. Până acum, salariatul recunoaștea, când venea Inspecția, acum se va teme de penalități. Evident, firmele care cotizează electoral vor scăpa ușor, la cele care nu cotizează vor fi presiuni și se va insista”.

„Atunci când se fac controale, așa cum le-am început de astăzi la nivel național, în momentul în care un angajat ilegal este depistat nu va putea să spună că este în vizită în fabrică pentru că o persoană care lucrează trebuie să aibă contractul încheiat în formă scrisă înainte de a începe lucrul. Aceasta este  o modificare din noul cod al muncii. Astfel, dacă este prins, este sancționat și angajatul și angajatorul. Pe de altă parte, dacă o persoană care muncește fără forme legale din diverse motive pentru angajatorul nu a vrut să-i facă contract de muncă, dacă reclamă, nu este sancționată, deoarece se consideră denunț, iar noi luăm măsurile asupra angajatorului. Sancțiunea pentru persoana care lucrează fără forme legale este între 500 și 1.000 de lei, iar pentru angajator este între 10.000 și 20.000 de lei, iar la peste 5 persoane găsite fără forme legale se poate întocmi și dosar penal”, a declarat pentru De Ce News Nicolae Ivașchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

2. Statul putea încasa mai mult, dacă se recuperau contribuțiile neplătite de angajator, susține Hosu. Sancțiunea penală nu aduce venituri la Pensii sau la șomaj. ”Noi am propus ca să se încaseze retroactiv, la nivelul salariului minim, ce nu s-a plătit de la ultima înregistrare oficială până la data când a fost găsit salariatul lucrând la negru. Sau de la 18 ani, dacă nu a mai fost angaajat niciodată cu acte. Astfel, lucrătorul beneficia de pe urma faptului că recunoștea că a lucrat la negru, iar Inspecția avea o declarație a lucrătorului împotriva angajatorului. Acum, nu va mai avea nimic. Guvernul a stabilit că se pot da amenzi de maximum 1 miliard de lei vechi, indiferent câți salariați ai la negru. Era mai bine dacă se plăteau contribuții de 100 de milioane de lei vechi pe salariat, așa cum arătam”, explică Hosu.

„Este foarte greu să spui de când lucrează. La toate controalele, toată lumea declară că lucrează de ieri, de azi, ba chiar de mâine dacă e posibil. Prin introducerea noului Cod al Muncii ne dorim să creștem numărul de contracte  de muncă. Plafonul de 100 de milioane de lei vechi este valabil la agentul de muncă temporar, care dacă nu declară sau percepe  comisioane  celor care vor să se angajeze și este prins, este sancționat cu amendă foarte mare, dar nu mai mult de 100.000 de lei”, a nuanțat Nicolae Ivășchescu.

3. Legea Zilierului conține aberații privind nivelul salarizării, care ar duce la un salariu între 340 de lei noi și 1700 de lei pe lună, pentru un om care prestează munci necalificate. Plafonul inferior e prea mic, față de salariul minim garantat, cel superior e prea mare pentru calificarea presupusă. ”De ce să nu consider că ziariștii sunt zilieri, dacă legea îmi dă voie să-i plătesc cu 1700 lei, întreabă Hosu? Patronii vor profita și vor susține că au doar zilieri, să zicem. Iar carnet de zilier și timbru nu-și vor lua niciodată agricultorii, cei care lucrează  la țară. Îl găsești la seceră, pe câmpul lui X. Va zice că îl ajută, așa cum și X l-a ajutat pe el.De ce să recunoască, are vreo motivație?”.

„Noi ne bucurăm să se ascundă ziariștii printre zilieri. Această plajă între 2 și 10 lei pe oră nu beneficiază în prezent de un calcul corect, căci un zilier nu muncește numai 20 sau 21 de zile pe lună. El poate să muncească 30 sau 5. Am lăsat această posibilitate pentru a facilita zilierului  și angajatorului stabilirea  de comun acord a sumei cu care trebuie să fie plătit pentru o zi de muncă în funcție de greutatea muncii, chiar dacă aceasta este necalificată.  Dacă zilierul susține că ajută un prieten persoană fizică, este în regulă. Dacă prietenul este persoană juridică, un agent economic, este muncă fără forme legale”, a declarat Nicolae Ivășchescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News