Schema prin care e păcălit publicul e simplă: autoritățile lasă consumul la liber, fără plafon, dar plătesc doar la nivelul anului 2012. Tot ce depășește se întoarce la stat, ca ”amendă” aplicată producătorilor, sub forma celebrei taxe clawback.

Consumul de medicamente crește permanent (din cauza îmbătrânirii populației, a descoperirii de noi cazuri, prin îmbunătățirea tehnicilor de investigație, prin creșterea accesului la terapie a zonei rurale și chiar prin creșterea performanței sistemului, care salvează tot mai multe cazuri terminale). Ca urmare, va crește permanent nivelul finanțărilor pe care le suportă industria, dacă statul menține ca referință anul 2012. 

Riscul este reprezentat de o eventuală retragere a producătorilor internaționali și de falimentul celor locali, în măsura în care pagubele produse acestora sunt mult prea mari.

Taxa depășește 25% din costul medicamentului

,,Atragem atenția că bugetul alocat medicamentelor, același în ultimii 5 ani, plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană în topul cheltuielilor pentru medicamente pe cap de locuitor. Dacă statul nu suplimentează alocările pentru medicamente în bugetul anului viitor, taxa de clawback va depăși în 2018 25% din valoarea medicamentelor decontate și e foarte probabil că acest lucru va genera din nou probleme de disponibilitate pentru medicamente vitale pe piața din România.

Finanțarea nevoilor de tratament în creștere pentru pacienții din România a fost lăsată exclusiv în seama industriei farmaceutice. Noi am propus o serie de soluții pentru modificarea mecanismului de clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor pentru a evita creșterea taxei clawback", a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

În trimestrul 3 al anului 2017, taxa clawback a fost în valoare de 19,42%, cu un punct procentual mai mare decât trimestrul anterior, când a fost 18,5% și cu patru puncte procentuale mai mare decât în același trimestru al anului 2016, când valoarea a fost de 14,91%.

Soluții propuse

ARPIM propune o serie de soluții pe termen scurt și mediu pentru dezvoltarea unui mecanism de calcul sustenabil al taxei clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor:

-Eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback;

-Plafonarea taxei clawback, ceea ce ar da mai multă predictibilitate acestei taxe care variază în prezent de la trimestru la trimestru;

-Creșterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior;

-Creșterea trimestrială a bugetului cu 200 milioane lei, sumă care poate fi colectată din aplicarea unei taxe pe băuturi și alimente cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății1. Din 2012 și până azi, obezitatea a crescut cu 30% în rândul copiilor și cu 10% în rândul adulților.

,,Este nefiresc ca autoritățile să refuze să trateze toți pacienții români și să transfere această responsabilitate către producătorii de medicamente printr-o suprataxare nesustenabilă, ignorând apelurile repetate și soluțiile propuse de producători pentru ajustarea acesteia. Este nefiresc şi că nu avem acces la datele utilizate în calculul taxei clawback. Este nevoie de mai multă transparență și predictibilitate, atât în ceea ce privește cifrele pentru calculul taxei, dar și privind sectoarele din Sănătate unde au ajuns banii colectați prin taxa clawback", a adăugat Liviu Popescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News