Consiliul de supraveghere al Meta a reproşat marţi platformelor deţinute de acest gigant al reţelelor de socializare că atribuie un tratament preferenţial conţinuturilor problematice publicate de politicieni, patroni, celebrităţi şi alte personalităţi, informează AFP.  

"Consiliul este preocupat de felul în care Meta şi-a pus interesele economice înaintea moderării conţinuturilor", a precizat această entitate considerată independentă, dar finanţată de compania pe care o supraveghează.

În raportul său, consiliul îndeamnă la o "regândire semnificativă" a programului dublei verificări, denumit "cross-check", pentru a îl face mai transparent, mai reactiv şi mai echitabil.

În prezent, atunci când mesaje sau imagini potenţial în contradicţie cu reglementările Facebook şi Instagram sunt semnalate, ele sunt rapid retrase dacă sunt considerate de risc înalt şi dacă provin de la utilizatori necunoscuţi.

Însă, dacă autorul lor este prezent pe "lista albă", aceste conţinuturi rămân online pentru perioada de timp în care ele sunt examinate mai atent - un proces care durează în general mai multe zile şi, uneori, mai multe luni.

Acest sistem cu dublă viteză este "inechitabil" şi a "oferit protecţii suplimentare pentru libertatea de exprimare a unor utilizatori, selecţionaţi parţial în funcţie de interesele economice ale Meta", au detaliat autorii raportului.

Din cauza "cross-check", "conţinuturi identificate ca fiind contrare reglementărilor Meta rămân vizibile pe Facebook şi Instagram, în condiţiile în care ele se difuzează într-o manieră virală şi ar putea cauza daune", au adăugat membrii consiliului de supraveghere.

Consiliul recomandă accelerarea examinărilor secundare ale conţinuturilor provenite de la personalităţi susceptibile să publice mesaje importante pentru drepturile omului, precum şi retragerea celor cu risc înalt în aşteptarea verdictului intern.

El a cerut, de asemenea, companiei Meta să publice criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii programului şi să identifice public, pe platformele sale, conturile utilizatorilor vizaţi.

Consiliul este alcătuit din 20 de membri internaţionali, jurnalişti, avocaţi, apărători ai drepturilor omului şi foşti politicieni. El a fost creat în 2020 la propunerea CEO-ului Mark Zuckerberg şi are sarcina de a evalua politica de moderare a conţinuturilor difuzate de grupul californian.

Membrii săi au lansat o examinare "cross-check" în octombrie 2021, după dezvăluirile făcute de avertizorul de integritate Frances Haugen, care a transmis documente interne către presă şi a acuzat compania americană că "pune profiturile înaintea siguranţei utilizatorilor".

Reacţiile Meta în urma acelei anchete au fost "insuficiente în anumite momente" şi "propria înţelegere a implicaţiilor practice generate de acest program lasă de dorit", au precizat membrii consiliului, notează Agerpres.

Fără știri pe Facebook. Țara în care s-ar putea întâmpla

Află în articol care este țara în care știrile ar putea fi eliminate de pe Facebook, în urma unei noi legi privind tarifele distribuirii de conţinut.

Meta a ameninţat că va elimina conţinutul de ştiri de pe Facebook în SUA, exprimându-şi dezacordul faţă de o nouă lege care ar acorda instituţiilor de ştiri o putere mai mare de a negocia taxe pentru conţinutul partajat pe Facebook, transmite Rador.

O lege similară, adoptată în Australia, a dus la suspendarea pentru scurt timp a ştirilor de pe Facebook, anul trecut. Meta susţine că platforma oferă, de fapt, un trafic crescut către instituţiile de ştiri, iar editorii postează conţinutul pe Facebook pentru că "îi avantajează rezultatul final". Legislaţia, cunoscută sub numele de Actul JCPA (Jurnalism Competition and Preservation Act) a fost introdusă în Congres de senatorul Amy Klobuchar, din Minnesota şi are sprijin bipartit.

Legislaţia ar oferi editorilor şi radiodifuzorilor puteri mai mari de a negocia colectiv cu companiile de social media pentru o cotă mai mare din veniturile publicitare. Companiile media susţin că Meta generează sume uriaşe de bani din articolele de ştiri distribuite pe platformă.

Meta, compania-mamă a Facebook, nu a protejat suficient datele utilizatorilor săi. Sancțiunea intervine într-un context de consolidare a amenzilor şi procedurilor judiciare în UE şi SUA împotriva giganţilor tehnologici precum Google, Amazon, Facebook şi Apple, cunoscuţi şi după acronimul 'GAFA', potrivit Agerpres.

Comisia pentru protecţia datelor (DPC) anunţă încheierea unei anchete privind Meta Platforms Ireland Limited, filială a Meta şi instanţă care controlează datele reţelei sociale Facebook, impunându-i o amendă de 265 de milioane de euro şi o serie de măsuri corective, a menţionat luni DPC într-un comunicat.

Autoritatea irlandeză anunţase în aprilie 2021 deschiderea unei anchete vizând Facebook în numele UE, după dezvăluirea unui caz de piratare de către hackeri a datelor a peste 530 milioane de utilizatori, din 2019.

Ancheta a vizat aplicaţiile Facebook Search, Facebook Messenger Contact Importer şi Instagram Contact Importer (...) între 25 mai 2018 şi septembrie 2019 şi a încercat să afle dacă Meta protejase suficient datele utilizatorilor săi în virtutea Regulamentului general privind protecţia datelor (GDPR).

Sediul european al Facebook se află în Irlanda, ca şi al altor giganţi din Silicon Valley, şi de aceea DPC îi revine să desfăşoare anchete în numele UE.

Decizia de a impune o amendă grupului Meta şi filialelor sale vizate a fost luată vineri, în urma constatării de încălcări ale regulamentului european (GDPR), a explicat DPC.

La 25 mai 2018, în Spaţiul Economic European (Uniunea Europeană plus Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecţia datelor, un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal. De la data respectivă aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se conforma GDPR. 

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News