Comisia Europeană a prezentat, miercuri, avizele sale privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020 ale statelor membre din zona euro, privind măsurile luate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere și a adoptat al patrulea raport privind supravegherea consolidată vizând Grecia.

Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, vizând Ungaria și România.

A formulat două recomandări în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative, un instrument care intenționează să transmită un avertisment în cazul unei abateri semnificative de la cerințele componentei preventive a pactului. Procedura are, de asemenea, scopul de a ajuta statele membre să revină la situația bugetară în care ar fi fost, sau să se apropie de aceasta, dacă abaterea nu s-ar fi produs. 

Pentru România, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului de Miniștri din iunie 2019. Instituția propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

În recomandarea din 14 iunie 2019, autoritățile europene cereau ca România să prezinte, până la 15 octombrie 2019, un raport referitor la măsurile pe care țara noastră le-a luat pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% din PIB în 2019 și 5,1% în 2020. Comisia spunea atunci că nedepășirea acestor niveluri corespund unei reduceri anuale a cheltuielilor publice de 1% din PIB în 2019 și 0,75% în 2020, tăieri care, spune executivul comunitar, ar repune România pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar de 3% pe termen mediu, notează Mediafax.

Comisia notează "faptul că nu s-a dat curs recomandărilor anterioare de corectare a abaterilor semnificative constatate și riscul de depășire a valorii de referință din tratat (n.r. 3% din PIB) din componenta corectivă a PSC impun luarea unor măsuri urgente pentru ca politica fiscală a României să fie repusă pe o traiectorie prudentă".

Totodată, executivul european spune că pentru atingerea obiectivelor bugetare recomandate este "esențial ca România să adopte și să pună în aplicare cu strictețe măsurile necesare și să monitorizeze îndeaproape evoluția cheltuielilor curente".

Pentru Belgia, Spania, Franța, Italia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda, proiectele de planuri bugetare prezintă un risc de nerespectare a Pactului de stabilitate și de creștere în 2020. Punerea în aplicare a planurilor acestor state membre ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare în direcția obiectivelor bugetare respective pe termen mediu. În cazurile Belgiei, Spaniei, Franței și Italiei, se preconizează, de asemenea, nerespectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei, mai notează sursa citată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News