Așa a afirmat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, referitor la anchetele asupra așa-numitului ”Greek Watergate”, o rețea densă de spionaj  care ar fi fost efectuată de serviciile secrete grecești și care ar fi lovit adversarii guvernului condus de către Kyriakos Mitsotakis.

În decembrie 2022, Autoritatea Elenă de Securitate și Confidențialitate a Comunicațiilor (ADAE) a lansat (sau cel puțin a intenționat să lanseze) investigații  mai întâi la solicitarea deputatului Renew Europe, Giorgos Kyrtsos, iar apoi a jurnalistului de investigație, Tasos Teloglou, care a bănuit că este urmărit de serviciile secrete prin un software de spionaj, Pegasus. Investigațiile ADAE ar fi fost însă îngreunate de procurorul Curții Supreme elene, care ar fi declarat operațiunea ilegală, scrie Europa Today.

La început, procurorul s-a justificat spunând că declarația sa inițială a fost doar o ”opinie”. Câteva săptămâni mai târziu acesta a revenit asupra subiectului, declarând că organul grec de control al confidențialității nu este potrivit pentru a desfășura acest gen de anchetă, generând reacții puternice în rândul judecătorilor și partidelor politice. Ulterior, ADAE a ignorat opinia Curții Supreme și a continuat ancheta, precizând că rolul său nu este determinat de magistrați, ci de Constituție. 

Comisarul UE, Didier Reynders, a subliniat că ”în ceea ce privește procurorul Curții Supreme, Comisia reamintește că actualul sistem de numiri în cel mai înalt nivel al birourilor judiciare ridică îngrijorări acestea fiind supuse unei potențiale influențe din partea executivului.” Reynders a adăugat că problemele din sistemul de nominalizare afectează și alte funcții judiciare. În cele din urmă, în ceea ce privește ADAE, comisarul nu a omis să sublinieze necesitatea ca ”autoritățile naționale de protecție a datelor să fie independente”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News