Textul care conţine concluziile acesteia, în formă nedefinitivă, a ajuns deja în presă, cuprinzând recomandări pentru modificarea respectivei legi, întrucât - potrivit Comisiei - unele prevederi contrazic obligaţiile internaţionale asumate de Ucraina.
Comisia de la Veneţia consideră că Ucraina trebuie să implementeze aceste schimbări "pentru a evita tensiuni interetnice în problema lingvistică', conform BucPress. Legea actuala, potrivit Comisiei, nu îndeplineşte acest obiectiv.
În acest context, Comisia de la Veneţia susţine scopul declarat al legii de a acorda prioritate limbii ucrainene în faţa limbii ruse, subliniind că statul ucrainean are suficiente motive pentru a decide în această direcţie.
"Având în vedere rolul special al limbii ruse în Ucraina (care este cea mai utilizată limbă minoritară, precum şi principala limbă de comunicare pentru mulţi reprezentanţi minoritari, în afara de ruşi) şi având în vedere restricţionările impuse limbii ucrainene în trecut, Comisia de la Veneţia înţelege pe deplin necesitatea unei acţiuni de susţinere a limbii ucrainene ca limbă de stat', se arată în document.
Ea recomandă, de asemenea, revizuirea regulilor care stabilesc răspunderea penală pentru încălcarea acestei legi - de exemplu pentru "denaturarea limbii oficiale în documentele publice' - recomandând extinderea utilizării limbilor minoritare în unele instituţii guvernamentale - de exemplu, în serviciile de urgenţă.
Legea a fost adoptată la 25 aprilie
Legea cu privire la funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat a fost adoptată la 25 aprilie şi promulgată de preşedintele de la acea vreme Petro Poroşenko la 15 mai. Ucraina a refuzat să supună această lege analizei Comisiei de la Veneţia, în pofida unui apel din partea mai multor parteneri occidentali, dar Comisia a fost sesizată în numele preşedintelui comisiei de monitorizare a APCE.
Potrivit BucPress, Legea cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat a intrat în vigoare în luna iulie, documentul prevăzând utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile vieţii social-economice şi politice.
Această lege prevede că fiecare cetăţean al Ucrainei este obligat să vorbească limba de stat ca limbă a ţării a cărei cetăţenie o deţine. Astfel, legea stabileşte că limba oficială în Ucraina este limba ucraineană şi ea este obligatorie pentru toate instituţiile de stat, în toate sferele de activitate, pe întreg teritoriul ţării. Ea îi obligă pe oficiali şi pe funcţionarii publici să vorbească limba de stat şi să o aplice în exercitarea atribuţiilor oficiale. Limba de stat este obligatorie în domeniul educaţiei, a relaţiilor de muncă, în sfera medicală şi a prestărilor de servicii, precum şi în publicitate.
"Subliniez că această lege nu aduce vreo atingere limbilor minorităţilor naţionale din Ucraina', a spus fostul preşedinte Petro Poroşenko în timpul semnării acesteia, după ce reprezentanţii minorităţilor naţionale îi ceruseră să nu o promulge.
Limba ucraineană, obligatorie în mass media
Ucraineana a devenit astfel obligatorie în mass-media scrisă, video, audio şi online, publicaţiile online trebuind mai întâi să funcţioneze în limba ucraineană dacă au şi versiuni în alte limbi. Limba de stat trebuie utilizată în spectacolele de teatru, în dublarea filmelor şi în televiziune.
În cazul încălcării legii se prevăd sancţiuni administrative şi sancţiuni penale, pentru sfidarea limbii de stat urmând a fi plătite amenzi pornind de la 850 grivne şi chiar privarea de libertate până la trei ani. Legea nu obligă ca limba ucraineana să fie utilizată în comunicarea personală şi în timpul ceremoniilor religioase.
Autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minorităţile naţionale, notează BucPress, indicând următorul alineat: "Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau a necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'. Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina a fost considerat de autorii legii inutil şi speculativ, conform agenţiei de presă citate, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Horoscop 23 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are probleme în familie. Mergi pe vârfuri!
- Klaus Iohannis, iritat de o întrebare primită de la un jurnalist DC NEWS: Asta să vă spună analiștii, sociologii, părerologii - Video în articol
- Horoscop 23 aprilie 2024. Soarele din Taur se rupe de careul cu Pluto. Daniela Simulescu, previziuni pentru zodii
- Trei infuzii care ajută la curățarea rinichilor în mod natural
- Firea și Burduja au fost desemnați candidații PSD și PNL pentru București. Cine se retrage
- PSD - PNL, candidați separați la București: Gabriela Firea și Sebastian Burduja
- BANCUL ZILEI: Lucruri oribile spuse soției...
- Calcule electorale pentru Primăria București. Marele pierzător după retragerea lui Cîrstoiu. Chirieac: Va absorbi imediat o bună parte a electoratului său
- PSD - PNL, candidați separați la Primăria Capitalei. Bogdan Chirieac: Arată limitele coaliției. Ne întoarcem în timp
- Secretul tinereții fără bătrânețe: Vă vine să credeți că bărbatul din imagine are 60 de ani? Ce mănâncă omul care nu vrea să audă de botox
- La mesele festive scăpăm „ca vaca-n cucuruz” și apoi ne întrebăm de ce ne-am îngrășat. Dr. Doru Negru: Păi ați alergat mai mult de Paști?
- Circulăm într-o junglă. Mesajul unui expert auto: Cifrele ne arată că trebuie să știi să te aperi
- Cum te prind criminaliștii doar după scris. Comisar-șef: Activitatea este exclusiv umană