Data publicării:
Codruța Kovesi, revocare. CCR, decizie pe tema conflictului între puteri
CCR ar putea pronunţa, miercuri, decizia pe tema conflictului între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Plenul Curţii a dispus, în 10 mai, amânarea pronunţării pentru data de 30 mai. În şedinţa de atunci, părţile şi-au susţinut punctul de vedere în legătură cu cererea premierului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedinte, în subsidiar, determinat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi.
Din partea Guvernului a pledat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timp ce Preşedinţia a fost reprezentată de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, care a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă.
Tudorel Toader, a afirmat că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivat prin lipsa oportunităţii politice, este de natură să creeze un blocaj instituţional. El a susţinut că în raportul pe care l-a întocmit a adus argumente de natură juridică şi managerială în favoarea revocării, în timp ce şeful statului a adus argumentul lipsei de oportunitate.
Vezi si: Revocare Kovesi, CCR decizie. Chirieac, despre Iohannis: E opinia mea
'Ministrul are autoritatea asupra procurorilor, pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, ministrul Justiţiei are instrumentele (...), are criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumentele de evaluare a activităţii profesionale, manageriale. (...) Considerăm noi că lipsa unei intervenţii la nivelul dumneavoastră pentru eliminarea acestui blocaj, pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor blocaje asemănătoare, ar fi de natură să acrediteze şi să susţină ideea potrivit căreia oricând, în orice împrejurare, indiferent de motive, politice, discreţionare, preşedintele României ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea parcursului', a mai spus ministrul Justiţiei.
La rândul său, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a afirmat că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.
Aceasta a adăugat că în sesizarea transmisă CCR de prim-ministrul Viorica Dăncilă nu se precizează în ce constă blocajul instituţional la care se face referire. 'Situaţia prezentată în sesizare nu constituie un conflict juridic de natură constituţională. Prin urmare, vă rog să respingeţi cererea ca inadmisibilă', a mai spus consilierul prezidenţial. Conduita care îi este imputată preşedintelui în cazul refuzului de revocare a procurorului-şef al DNA nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de legalitate, a cărei soluţionare revine instanţelor de judecată, se arată în punctul de vedere transmis de Klaus Iohannis către CCR.
Sesizarea formulată de prim-ministru, după refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţie pe şefa DNA, a fost depusă la CCR pe 23 aprilie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News