CJUE: România a încălcat drepturile UE prin refuzul de a recunoaște legal schimbarea de gen obținută în Marea Britanie de un cetățean român transgender

Citește și: Ce își doresc persoanele LGBTQIA+ de la noul președinte. Alex Miclea, persoană non-binary: Cine ar trebui să fie următorul lider de la Cotroceni

Arian Mirzarafie-Ahi s-a născut în România și a fost înregistrat la naștere ca fiind de sex feminin. După ce s-a mutat în Marea Britanie în 2008, acesta și-a schimbat identitatea de gen în 2017, obținând în 2020 o recunoaștere oficială a statutului de bărbat din partea autorităților britanice. În mai 2021, Arian a solicitat autorităților române să modifice prenumele, sexul și codul numeric personal (CNP) din actele sale de identitate românești, pentru a corespunde noii sale identități legale recunoscute în Marea Britanie.

România a refuzat această solicitare și i-a cerut lui Arian să inițieze o nouă procedură judiciară în țară pentru schimbarea identității de gen, în ciuda recunoașterii legale a acesteia în Marea Britanie. Arian a atacat acest refuz în instanță, invocând dreptul său de liberă circulație și de ședere în Uniunea Europeană.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că România a încălcat dreptul UE prin refuzul de a recunoaște schimbarea de gen legal dobândită în alt stat membru. CJUE a subliniat că identitatea de gen și prenumele reprezintă elemente esențiale ale identității unei persoane și că refuzul României de a recunoaște această schimbare creează probleme semnificative în viața de zi cu zi, inclusiv în ceea ce privește documentele oficiale, activitățile administrative și viața profesională.

Mai mult, CJUE a subliniat că acest refuz de recunoaștere încalcă principiul liberei circulații, unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor UE. Refuzul României de a recunoaște legal schimbarea de gen obținută în Marea Britanie, chiar și după Brexit, a fost considerat nejustificat. Hotărârea CJUE afirmă că schimbarea de identitate de gen a fost obținută într-un stat membru al UE înainte de finalizarea Brexitului și că drepturile dobândite în perioada de tranziție trebuie recunoscute și după retragerea Regatului Unit din Uniune.

Te-ar mai putea interesa și: Ce își doresc persoanele LGBTQIA+ de la noul președinte. Antonella Lerca, activistă trans: Cine ar trebui să fie următorul lider de la Cotroceni

Decizia CJUE creează un precedent important pentru recunoașterea reciprocă a identităților de gen în statele membre ale Uniunii Europene, clarificând că statele nu pot refuza modificările obținute legal într-un alt stat membru fără a încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor UE. De asemenea, CJUE a criticat procedurile complicate impuse de România, arătând că statele trebuie să ofere o procedură clară și previzibilă pentru recunoașterea legală a identității de gen.

În fața instanței din București, Arian Mirzarafie-Ahi, sprijinit de organizația ACCEPT, a contestat refuzul autorităților române de a recunoaște documentele sale din Marea Britanie. Hotărârea CJUE pune presiune pe România să ajusteze legislația națională în conformitate cu dreptul UE și să simplifice procedurile pentru recunoașterea schimbării de gen.

Acest caz nu este doar un succes pentru Arian Mirzarafie-Ahi, ci și o victorie pentru drepturile persoanelor transgender din România și din întreaga Uniune Europeană, care se confruntă adesea cu obstacole în recunoașterea identităților lor în diverse state membre.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News