De la căderea capitalei bizantine Constantinopol, lupta între a doua Romă a împăratului Constantin și cea de a treia Romă aflată la Moscova țarilor a fost și rămâne unul din subiectele principale de geopolitică din interiorul bisericilor creștin ortodoxe orientale.
Moscova a câștigat statutul de a treia Romă ca urmare a decăderii militare, politice și economice a Imperiului Bizantin. Rusia istorică și-a asumat rolul de capitală a creștinismului ortodox ca urmare a ocupării Constantinopolului de către imperiul otoman.
Asistăm, astăzi, la una din cele mai dure lupte pe care Rusia lui Putin le duce împotriva influenței asumate de către patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului. Specialiștii în istoria bisericilor creștine ortodoxe recunosc autoritatea spirituală, venită din istorie de la Sfântul Andrei, a tronului patriarhal din Constantinopol. În contextul modern al dialogului religios există șantiere care s-au dezvoltat în același timp, care au cunoscut o evoluție paralelă și, care de câteva săptămâni, se pare că și-au găsit noi dimensiuni de reașezare.
Primul șantier de care vorbim este tentativa patriarhiei de la Constantinopol de a recunoaște autocefalia bisericii creștine ortodoxe din Ucraina. Această autocefalie ucraineană reprezintă pentru ortodoxia rusă o lovitură fundamentală având în vedere faptul că pentru patriarhul de la Moscova teritoriile ucrainene aparțin canonic de biserica ortodoxă rusă în baza vechiului principiu de împărțire teritorială a imperiului țarist. Faptul că Patriarhia Constantinopolului, de câteva săptămâni, a deschis un dialog amplu și activ cu reprezentanții Patriarhiei ucrainene pentru recunoașterea, la început, a existenței unui teritoriu canonic distinct și independent de cel al Rusiei, guvernat de către o biserică ortodoxă ucraineană, urmată logic de recunoașterea autocefaliei acesteia, reprezintă una din marile tensionări care are loc între a doua și a treia Romă.
Această mișcare de forță este văzută de către Patriarhia de la Moscova ca o tentativă de construire a unui Vatican Ortodox, cu un împărat ortodox bizantin sau unui Papă estic în persoana patriarhului din Constantinopol. În paralel, la Washington, aflat timp de o săptămână, Patriarhul Filaret al Kievului și întregii Ucraine a avut întâlniri și discuţii cu lideri de opinie din presa americană precum și cu diverse personalități politice americane, incluzându-l și pe fostul vice președinte Biden, într-un efort deschis de a obține sprijin politic pentru recunoașterea autocefaliei ucrainene.
Vezi continuarea pe DEFENSEROMANIA.RO
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Orașul despre care Daniel Buzdugan spune că ar putea fi Salonicul României - Foto în articol
- Elicopterul în care s-ar afla președintele Iranului, prăbușit. Chirieac: Se va da vina pe Israel şi pe Occident. Tensiunile vor ajunge la cer
- Romanița Iovan, mărturisiri: "Sunt în viață datorită mamei, pentru că au fost presiuni". Reacția tatălui la maternitate
- Semnalul dat de BNR privind economia. Adrian Negrescu: Ce urmează pentru România
- Gelozia, minciuna şi manipularea asociată cu dependenţa de droguri, impact asupra relaţiilor de cuplu. Radu Leca: Sunt singurul din România care o spune
- Marea reorganizare din Ministerul Muncii: Sunt mai puțini cu... 7 angajați!
- Va plăti rate până la 68 de ani pentru un apartament cu două camere, dar nu-i pare rău. „Accept situația așa cum este”
- Ce a făcut președintele Iranului, Ebrahim Raisi, înainte de accidentul cu elicopterul
- Compania de apă controlată de Ion Dumitrel, CJ Alba, usucă la buzunare. Doi pensionari speciali, la robinet
- UPDATE: Semiluna Roșie a Iranului neagă faptul că ar fi fost găsit elicopterul / Elicopterul în care s-ar afla președintele Iranului, Ebrahim Raisi, s-a prăbușit
- Cum sunt prinse firmele cu administrator fictiv, numit și „om de paie”. Comisar: Întotdeauna identificăm adevăratul șef, aceștia nu scapă
- Lupta dependenților, de două ori mai grea într-un cuplu în care ambii consumă. Psiholog: Partenerul poate fi un obstacol în calea recuperării
- România o ia pe urmele Greciei. Negrescu: Cheltuielile statului, cu 28% mai mari în 2024, în țara codașă la colectarea TVA