În timp ce săpăturile din orașul roman antic tind să se concentreze asupra clasei superioare bogate, noi descoperiri dezvăluie detalii despre viață pentru cei nu atât de bogați și faimoși.

Parcul arheologic din Pompei, una dintre atracțiile turistice de top ale Italiei, a anunțat recentele descoperiri sâmbătă. Directorul său, Gabriel Zuchtriegel, a spus că excavarea camerelor dintr-o casă, descoperită pentru prima dată în 2018, a dezvăluit detalii prețioase despre viața cetățenilor obișnuiți ai orașului, care a fost distrus în anul 79 d.Hr, potrivit unui articol publicat de Times of Israel.

Un dulap de vase din lemn, cu rafturile prăbușite. Mese cu trei picioare, acoperite de boluri decorative. O valiză lăsată cu capacul deschis...

Aceste ultime descoperiri ale arheologilor îmbogățesc cunoștințele despre viețile clasei de mijloc din Pompeii înainte ca erupția furioasă a Muntelui Vezuvius să îngroape vechiul oraș roman în resturi vulcanice.

În ultimele decenii, săpăturile s-au concentrat în mare parte pe vile somptuoase, elaborate cu fresce, ale locuitorilor din clasa superioară din Pompei. Dar activitatea de arheologie din situl întins, lângă Napoli actual, s-a concentrat din ce în ce mai mult pe viața clasei de mijloc, precum și a servitorilor și a altor oameni sclavi.

”În Imperiul Roman, a existat o mare parte a populației care se lupta cu statutul lor social și pentru care ”pâinea de zi cu zi” era altceva decât un dat”, a spus Zuchtriegel. ”O clasă vulnerabilă în timpul crizelor politice și penuriei de alimente, dar și ambițioasă în a urca pe scara socială.”

Cele mai recente descoperiri s-au referit la un ”domus”, o casă simplă. Zuchtriegel a remarcat că ”în mod evident, resursele financiare nu au fost suficiente pentru a decora cele cinci camere ale casei”. O cameră avea pereți nevopsiți și o pardoseală de pământ,  aparent folosită pentru depozitare.

Într-un dormitor, arheologii au găsit rămășițele unui cadru de pat cu o urmă de material de pe pernă. Genul de pat este identic cu trei paturi asemănătoare pătuțului, descoperite anul trecut într-o cameră minusculă dintr-o altă reședință despre care arheologii cred că a fost dublată drept magazie și dormitoare pentru o familie de locuitori sclavi din Pompei.

Descoperirile din dormitor anunțate sâmbătă au inclus și rămășițele unui cufăr de lemn cu capac deschis. Deși greutatea grinzilor și a panourilor de tavan care s-au prăbușit în urma exploziei vulcanice a deteriorat puternic trunchiul, printre obiectele găsite în interior s-a aflat și o lampă cu ulei decorată cu un basorelief care înfățișează zeitatea greacă antică Zeus fiind transformată într-un vultur. În apropiere era o masă rotundă mică, cu trei picioare, asemănătoare cu mesele de accent în vogă astăzi.

Expunerea depozitului a scos la iveală un dulap din lemn, cu panoul său încă intact, dar rafturile s-au prăbușit. Arheologii cred că dulapul avea cel puțin patru uși cu panouri și conținea vase de gătit și vase pentru bucătăria din apropiere. Excavatoarele au găsit o balama din incintă.

Alte obiecte găsite în casă includ un fragment mare din ceea ce fusese o farfurie translucidă cu rame în nuanțe strălucitoare de albastru cobalt și smarald și un arzător de tămâie bine conservat, în formă de leagăn.

 

Vezi galeria foto AICI

 

Citește și:

Primul ADN al unui bărbat din Pompei: avea 35 de ani și era bolnav. Lava a păstrat genele intacte

Publicat în rapoarte științifice, un studiu asupra ADN-ului unui bărbat care a locuit în Pompei, victimă a erupției Vezuviului în anul 79 î.Hr., a fost posibil datorită faptului că lava i-a păstrat moștenirea genetică intactă. 

Avea între 35 și 40 de ani și suferea de o boală asemănătoare tuberculozei, fiind probabil originar din centrul Italiei. Astfel, pentru prima dată, oamenii de știință au putut citi ADN-ul unuia dintre locuitorii Pompeiului care a trăit în urmă cu mai bine de 2000 de ani. Rezultatul studiului deschide calea pentru cercetări ample în această direcție, potrivit Rainews.

Această descoperire este o premieră, deoarece până acum au fost analizate doar fragmente de ADN mitocondrial (adică codul neconținut în nucleul celulelor, prelevat anterior atât de la oameni, cât și de la animalele din Pompei).

„ADN-ul a fost foarte degradat, dar am reușit să-l extragem oricum”, spune coordonatorul cercetării, Gabriele Scorrano, de la Universitatea Daneză din Copenhaga și de la Universitatea din Roma Tor Vergata... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News