Această descoperire subliniază importanța capacităților avansate ale ESO în observarea și studierea obiectelor cosmice slab luminate, cum ar fi stelele pitice albe, și în măsurarea precisă a caracteristicilor lor, inclusiv a câmpurilor magnetice.

O descoperire fascinantă a fost făcută în domeniul astronomic, pe măsură ce cercetătorii au identificat o cicatrice distinctivă pe suprafața unei stele pitice albe, care probabil provine de la un fragment planetar comparabil ca dimensiune cu Vesta, al doilea asteroid ca mărime din sistemul nostru solar. 

Cum apar aceste "cicatrici"

Când o stea de dimensiunea Soarelui ajunge la sfârșitul ciclului său de viață, poate începe să absorbă planetele și asteroizii din apropiere. Recent, o echipă de cercetători de la Observatorul European de Sud (ESO) din Chile a identificat cu ajutorul unui VLT (Very Large Telescope) un fenomen special pe suprafața unei stele pitice albe, generat de această activitate, scrie Science Daily.

Această descoperire de-a dreptul remarcabilă a fost prezentată într-un articol publicat în revista științifică de prestigiu The Astrophysical Journal Letters. Stelele pitice albe sunt în ultima fază a evoluției lor stelare și au capacitatea de a atrage materie din sistemele planetare din apropiere. Cercetarea oferă, per ansamblu, o nouă perspectivă asupra interacțiunii complexe dintre stelele pitice albe și corpurile cerești din jurul lor, aducând lumină într-un domeniu al astrofizicii care rămânea învăluit în mister.

Autorul principal al studiului, Stefano Bagnulo, a subliniat că și câmpul magnetic al stelei are un rol crucial în procesul de absorbție, contribuind la formarea unei cicatrici distinctive pe suprafața stelei pitice albe. Echipa de cercetare a observat o concentrare neobișnuită de metale pe suprafața piticului alb cunoscută sub numele de WD 0816-310. 

Există forță de dispersie în spațiu!

Analiza detaliată a echipei de cercetare a relevat că distribuția metalelor de-a lungul suprafeței stelei pitice albe, (WD 0816-310) s-a modificat în timpul rotației acesteia. Acest lucru sugerează că metalele au fost atrase și concentrate într-o anumită zonă, în loc să fie dispersate uniform pe întreaga suprafață.

În plus, cicatricea metalică a fost localizată în apropierea unuia dintre polii magnetici ai stelei, indicând faptul că câmpul magnetic al acesteia a acționat ca un factor de atracție, determinând acumularea metalelor și formarea cicatricii. Utilizând instrumentul FORS2 de pe Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO), echipa a putut detecta această cicatrice metalică și a stabilit conexiunea directă dintre aceasta și câmpul magnetic al stelei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News